Transcriptul integral al emisiunii "Naşul" din 12 noiembrie 2009. Jurnalistul Radu Moraru l-a avut ca invitat pe preşedintele României, Traian Băsescu.

Traian Basescu la "Nasul"

Greşelile asumate ale preşedintelui Băsescu

Radu Moraru: Domnule preşedinte, potrivit unor anumite televiziuni sunteţi "inamicul public numărul 1". E motivul pentru care unii au ajuns sa spuna că Băsescu e de vină pentru traiul lor, inclusiv pentru că "afara plouă", ca să vă parafrazez. Nu credeţi că aţi căzut într-o capcană, că aţi lăsat prea mult timp ca toată lumea să spună "Băsescu e de vină, Băsescu e de vină", astfel încât acum oamenii să vă asocieze cu nivelul lor de trai, care a scăzut pentru mulţi?

Traian Băsescu: N-aveam altă soluţie. Timp de 5 ani, ca preşedinte în funcţie, nu puteam să intru în fiecare seară în disputele publice, nici personal, nici prin purtătorul de cuvânt. Ar fi fost o hărmălaie între instituţia prezidenţială şi multitudinea de politicieni, de ziarişti, de analişti, care în fiecare seară ieşeau să atace preşedintele. Am preferat soluţia mai reţinută, pentru că, oricum, orice se întâmpla, ei spuneau un singur lucru: "Băsescu a provocat scandal", "Băsescu a făcut nu ştiu ce", fără ca eu să fi făcut în mod real ceva.

N-am vrut să creez dispute, dar nici n-am putut să tac atunci când am văzut lucruri în neregulă. Este obligaţia mea să vorbesc, dacă altfel nu le pot rezolva şi obligaţia mea să exprim punctul de vedere al preşedintelui pe orice probleme care sunt de interes pentru populaţie.             

Radu Moraru: Aţi afirmat în Parlament că în cei 5 ani de mandat sunt şi lucruri pe care n-aţi reuşit să le faceţi, că aveţi şi nemulţumiri. Puteţi să le spuneţi oamenilor de această dată care ar fi realizările preşedintelui Băsescu în cei 5 ani?

Traian Băsescu: Mă aşteptam la o asemenea întrebare ...

Radu Moraru: Da, atunci o retrag, atunci o retrag....

Traian Băsescu: Le-am schiţat pe două pagini, ca să nu uit ceva.

Radu Moraru: Ce aţi făcut în ultimii 5 ani?             

Traian Băsescu: Aş începe cu altceva, aş începe spunând că în mandatul meu, dincolo de a se fi întâmplat destule lucruri pozitive, am făcut şi greşeli. Şi vă pot da câteva exemple care sunt edificatoare. O greşeală mare, care a contribuit la decredibilizare a fost promulgarea Legii salarizării educaţiei naţionale. Am fost convins că se pot plăti aceste salarii mărite, având în vedere că era consumat doar 3,8% din PIB faţă de 6% cât avea alocat educaţia. La legea salarizării profesorilor, involuntar, am fost incorect. Involuntar. Nu am avut informaţiile despre scăderea veniturilor în bugetul de stat, nu mi le-a dat nici premierul, nici ministrul finanţelor. Îmi aduc aminte că l-am întrebat de câteva ori pe Vosganian. "Măi, cum stăm cu deficitul bugetar? Nici o problemă, o să fim la minus 2,8". El ştia că se va ajunge la peste minus 5%. Dar asta este, am văzut în ianuarie, era prea târziu, prea târziu.            

Dar scuzele n-au nici o valoare, am promulgat-o şi pe urmă nu s-a putut plăti.

O altă greşeală a fost acea declaraţia făcută când se pregătea suspendarea mea că demisionez în 5 minute. La ce mi-o fi trebuit să fac declaraţia asta? Era o problemă pe care o puteam analiza la rece pe urmă şi nu la cald. Puteam să iau o decizie cum trebuie şi să am o ieşire publică aşa cum trebuia.

Un alt exemplu exemplu, un lucru mai puţin cunoscut: vă aduceţi aminte când s-a rupt PLD din PNL? Şi atunci, povestea publică a fost "preşedintele vrea să absoarbă PNL". Vă pot spune că a fost una din marile greşeli pe care le-am făcut în mandat, pentru că PNL îl exclusese pe domnul Stolojan, pe Mona Muscă, şi un grup destul de mare de membri PNL. Eu nu spun dacă pe drept sau pe nedrept. Dar, după excluderile acelea, la domnul Stolojan care lucra la Cotroceni în calitate de  consilier prezidenţial am observat că veneau un număr tot mai mare de liberali. Mi-am dat seama că se întâmplă ceva, ceva în neregulă, ce nu trebuia să se întâmple din punct de vedere al Alianţei DA. Aveam nevoie vitală ca acea alianţă să rămână în picioare. În loc să spun public că există riscuri pentru PNL şi pentru Alianţă, am ales alt drum şi, cu o lună înainte să se anunţe formarea PLD, l-am invitat pe premierul Tăriceanu, care era şi preşedintele partidului, la o discuţie şi i-am cerut să fie însoţit cel puţin de cinci oameni. Îmi aduc aminte sigur că a fost Radu Stroe, a fost Haşotti, cred că a fost şi Crin Antonescu la acea discuţie, şi nu mai ştiu cine, dar pe ei mi-i aduc aminte precis. Şi i-am avertizat: atenţie, domnule Tăriceanu, atenţie dragi colegi de alianţă, mă tem că se pregăteşte o rupere a partidului vostru, justificat sau nu. Nu-i treaba mea, dar pe fondul excluderilor văd tot mai mulţi liberali care vin la Cotroceni la domnul Stolojan. Ei aveau un sentiment de revoltă pentru cum erau trataţi.

Întâlnirea cu conducerea PNL-ului am avut-o cu cel puţin o lună înainte de apariţia PLD-ului. Discuţia a fost la Vila Lac I. M-am dus să le spun "măi, faceţi ceva pentru că se va şubrezi alianţa". Mie de fapt îmi era frică să nu se producă ruperea unui grup, pentru că şi aşa nu aveam o majoritate zdrobitoare, era la limită majoritatea şi mi-era frică să nu rămână guvernul fără susţinere.            

Radu Moraru: Dar v-au crezut? V-a crezut Călin Popescu Tăriceanu atunci? 

Traian Băsescu: Nu ştiu. Discuţia a durat circa 40-45 de minute, le-am spus ce văd, ce cred că se poate întâmpla şi le-am cerut să găsească o soluţie internă ca să nu afectăm alianţa. Marea greşeală a fost că nu am spus public, pentru că pe urmă au putut să justifice apropierea de PSD şi scoaterea de la guvernare a PD-ului, spunând "preşedintele a vrut să absoarbă PNL-ul, a vrut să distrugă PNL-ul". Nu, au fost greşeli de management la nivelul conducerii partidului.

Radu Moraru: Dar sunt greşeli pe care le-aţi făcut pentru că nu v-aţi fi aşteptat ca poziţia asta de preşedinte să implice atâtea greutăţi, atâtea lupte, atâtea discuţii. Sincer vă spun acum, analizând cei cinci ani şi cum a evoluat mandatul dumneavoastră de la an la an cred că aţi fost surprins în prima perioadă de ce înseamnă să fii preşedintele României.

Traian Băsescu: Să ştiţi că nu există şcoală de preşedinţi, şi când te duci la Cotroceni eşti un preşedinte stagiar.         

Radu Moraru: Deşi ţara e plină de preşedinţi. Toată lumea, când se salută, zice "domnu' preşedinte, domnu' preşedinte", adică...

Traian Băsescu: Da, preşedinte de scară de bloc, preşedinte de ţară - toţi se numesc "preşedinte". Marea problemă nu a fost asta, eu am rămas credincios, în mandat, obiectivului meu privind  sistemul ticăloşit. Şi eu vă pun o întrebare: puteţi să-mi spuneţi o singură privatizare dubioasă făcută în acest mandat al meu? Pentru că erau de privatizat: Poşta, Romgaz-ul, Transgaz-ul. Aşa le-am găsit când am venit, în procedura de privatizare: CEC-ul, exploatările de sare - erau în programul de privatizare. A fost o discuţie în CSAT şi am spus "stopăm deocamdată privatizările".

Radu Moraru: Dar poate era mai bine să le privatizăm.

Traian Băsescu: Nu ştiu. Criza ne-a arătat că a fost bine că am mai avut o resursă pe care statul să se poată mişca atunci când populaţia este afectată. Spre exemplu, preţul la gaze. Nu s-au vândut gazele la preţul pieţei internaţionale, ci s-a încercat un mixt, chiar societăţile au fost ajutate - unele din ele - cu gaze furnizate la preţul gazelor româneşti pe o perioadă scurtă de timp sau medie. Deci s-a putut face ceva, s-a putut interveni.

Revenind la întrebarea privind realizările şi greşelile mandatului meu, am vrut să subliniez în primul rând greşelile. Nu sunt un preşedinte care spune "am fost perfect". Poate uneori mi-a lipsit tactul, nu este un lucru pe care să-l neg, chiar în abordarea cu partidele. Dar de aici până la a nega un întreg mandat e o cale lungă. Şi o să încerc să răspund întrebării dumneavoastră.            

Radu Moraru: M-ar interesa, dar vreau să introduc o paranteză: dacă aţi avut acelaşi guvern de când l-aţi numit pe Tăriceanu până acum, credeţi că aţi fi făcut mai multe în acest mandat? Cu alianţa DA, să zicem, majoritară.

Traian Băsescu: Nu cred că se putea introduce o nouă lege a salarizării când politica Guvernului Tăriceanu a fost să mărească salariile, ducându-se în deficit şi acum plătind. E o factură pe care o plătim acum. Deci, pe creştere de 7,1% anul trecut, am închis anul cu un deficit de 5,4%. Practic, s-au cumpărat voturi şi acum plătim factura. Ne-a găsit criza fără nici un fel de rezervă.            

Radu Moraru: Da, dar nu era mai credibil dacă mai plătea şi altcineva în afară de noi factura asta? Adică cineva vizibil, că aşa arătăm politic către diverşi oameni politici, ăia care au privatizat Petrom-ul, ăia care au privatizat Sidex-ul, ăia care au privatizat nu ştiu ce... Vorbim de cheltuielile astea, dar oamenii nu văd pe nici unul să plătească, decât eventual, aşa, că nu mai e prim-ministru, e doar mare bogătaş...

Traian Băsescu: Aici e mai dificil de spus ce-i de făcut. De regulă, sancţiunile sunt politice la decizia politică, pentru că nu poţi să spui că a furat bani, ci a dat bani la primari în ultimele trei luni de mandat. S-au dus banii din rezervă, din din Fondul Naţional pentru Dezvoltare - toţi s-au dus la primari pentru voturi. Eh, s-a făcut un act al guvernului ca să dea banii ăştia, deci acoperirea legală este, e o chestiune de responsabilitate, că altfel legal te poţi acoperi. Ca, de exemplu: acum vin peste români destule lucruri neplăcute.

Radu Moraru: Facturile!

Traian Băsescu: Nu la facturi mă refer, ci la ce vine din lege. Uitaţi-vă că, pentru a se face economii la bugetul de stat, guvernul a stabilit să se stea în concediu fără plată şase zile în luna noiembrie, şase zile în luna decembrie. Este o măsura luată în plină campanie electorală. Ce ar fi trebuit să mă duc să îi spun lui Emil Boc? Nu contează, împrumută bani şi nu-mi deranja campania electorală?! Ce ar fi trebuit să fac?

Sau a ieşit noua lege a salarizării, s-au tăiat banii de la agenţii, salariile alea uriaşe, salariile speciale, s-au dus. S-au desfiinţat 112 agenţii, am promulgat legea săptămâna trecută.            

Radu Moraru: Da, dar electoral nu ştiu dacă se simt aceste lucruri în buzunarele celor care trebuie să iasă la vot.

Traian Băsescu: Domnule Moraru, nu se simt în buzunare, dar sunt lucruri care te fac să pierzi voturi. Sunt 9.000 de salariaţi din sistemul de stat care până la sfârşitul anului rămân fără locuri de muncă, pentru că erau în nişte agenţii care nu se justificau. Dacă aş fi avut acelaşi mod de gândire ca în 2008, însemna să se oprească tot şi să lăsăm reformele amânate. Am zis că voi candida şi în condiţiile astea în care, uneori, parcă înot contra curentului. Sunt lucruri pe care ţi le asumi sau nu ţi le asumi, iar eu am hotărât că ar fi o mare eroare să facem lucrurile astea după ce a trecut timpul să fie făcute. De aceea am cerut guvernului să meargă înainte cu procesele de reformare a instituţiilor statului.            

 

Miza Guvernului? Anularea referendumului!

Radu Moraru: Dar care guvern? Ştiţi, eu nu am înţeles: dăm jos un guvern, după care nu ştim ce să facem ca pe ăsta, dat jos, să îl mai ţinem în funcţie, în funcţia de guvern dat jos. Guvernul Boc lucrează astăzi, Guvernul Croitoru sau Guvernul Negoiţă?

Traian Băsescu: Ţara are un guvern. Interimar, dar are guvern. Însă ştiţi care e ridicolul situaţiei? Prin lege, un guvern căzut, cum este Guvernul Boc, nu are dreptul să promoveze proiecte de legi, mai ales legea bugetului de stat. Este un guvern care a căzut în Parlament! Înţeleg că domnul Geoană a trecut prin Senat o lege prin care îi spune Guvernului Emil Boc să facă bugetul. L-a pus la loc, domnule Morar! Deci l-a dat jos şi s-a răzgândit, acum l-a pus la loc! Cine l-a răzgândit pe domnul Geoană nu ştiu, dar cert este că a da atribuţiuni unui guvern căzut echivalează cu a-l pune la loc. Când au gândit bine? Când au dat jos guvernul, când au respins al doilea guvern, când nu vor să primească la vot al treilea guvern? Atunci sau astăzi, când vin şi ţipă "împuternicim guvernul prin lege să facă bugetul de stat"?            

Radu Moraru: Dar aici este o explicaţie pe care n-o pricepem noi. De ce, practic, se tergiversează votarea şi celui de-al doilea guvern? Pentru că Parlamentul oricum nu puteţi să îl dizolvaţi până în 6 decembrie?

Traian Băsescu: Nici nu vreau.

Radu Moraru: Care este atunci explicaţia acestei tergiversări? Că este clar, toţi românii ne-am prins că nu s-a vrut, că puteau în trei zile să pice şi Guvernul Negoiţă?

Traian Băsescu: Nu mai prezintă interes, pentru că obiectivul căderii Guvernului Boc a fost să stopeze programele astea, legile astea care tot veneau pe asumarea răspunderii, pe de o parte, şi pe de altă parte, să pună un prim-ministru care, prin ordonanţă de urgenţă, să anuleze referendumul legat de reducerea numărului de parlamentari şi reducerea unei Camere a Parlamentului. Acesta a fost obiectivul, de asta s-a venit cu domnul Johannis pe cal alb. În spate era dorinţa de a se anula referendumul imediat.            

Radu Moraru: Bănuiţi sau aveţi şi informaţii?

Traian Băsescu: Este o logică a actului politic.

Radu Moraru: Dar de ce îi deranjează referendumul şi de ce v-ar ajuta pe dumneavoastră referendumul?

Traian Băsescu: Referendumul nu mă ajută, dar pe ei sigur îi deranjează. Pentru că unde suntem, de fapt? Suntem la situaţia la care guvernul a declanşat reformarea instituţiilor statului, nu? 112 agenţii desfiinţate, legea salarizării care taie salariile privilegiate, legea pensiilor care este în Parlament, care afectează 230 de mii de oameni cu pensii speciale. Trebuia stopat acest proces de reformă, pe de o parte, pe de altă parte, dacă discutăm de ce sunt împotriva referendumului, ei nu vor să înţeleagă că atunci când reformezi alte instituţii ale statului Parlamentul nu poate rămâne în afară. Dorinţa majorităţii parlamentare este ca Parlamentul să nu fie reformat, să nu fie redus ca număr, să nu dispară privilegiile, să nu dispară a doua Cameră. Numai că oamenii ăştia nu înţeleg că acest Parlament şi structura statului au fost desenate la începutul anilor '90 de CPUN împreună cu domnul Iliescu, cu domnul Bârlădeanu, cu domnul Marţian. Eu nu spun că această structură a statului nu a fost potrivită pentru acele vremuri, dar în mod categoric, după 20 de ani, constatăm că, în baza Constituţiei din anul 1992, practic s-a construit un stat atât de costisitor, încât populaţia nu îl mai poate suporta. 29% din bugetul de stat se cheltuieşte cu funcţionarea statului român, or oriunde în ţările UE costurile de funcţionare ale statului sunt între 12% şi 14%. Păi de unde să mai generezi resursă pentru pensii, pentru salariile?

Radu Moraru: Deci, practic, avem costuri duble de întreţinere a statului faţă de ţările europene.

Traian Băsescu: Da. Şi avem un salt uriaş de la circa 15%, cât erau costurile în 2004, la circa 29% din buget sau, altfel spus, raportat la PIB, cheltuim 9,2% din PIB pentru funcţionarea statului şi, la sfârşitul lui 2004, cheltuiam doar 5,2%.            

 

De ce 300 de parlamentari? De ce nu 200?

Radu Moraru: Referitor la referendum, la reducerea numărului de parlamentari. Când aţi dat cu pixul şi aţi zis 470 sau 471, ia să facem 300...! Nu vă venea să scrieţi 200?

Traian Băsescu: Îmi venea să scriu...            

Radu Moraru: Că eram 90% poate dintre români care, ca şi mine, am fi zis "Domnule, şi 300 este mult!".

Traian Băsescu: Şi eu am avut gândul ăsta, dar preşedintele trebuie să fie realist. Eu am gândit altfel faza iniţială, am spus: suntem 22 de milioane, care este o normă rezonabilă? 100 de mii de cetăţeni la un parlamentar putea fi o normă rezonabilă. Pe urmă însă, privind la populaţia pe care o are fiecare judeţ, dacă fixezi o astfel de normă ajungi la concluzia că în foarte multe judeţe un parlamentar ar trebui să aibă circumscripţia electorală sau colegiul în două judeţe, ceea ce este în neregulă. Şi atunci am lăsat această marjă, spunând că maxim 300, pentru a putea lăsa la dispoziţia parlamentarilor marja de manevră în care să nu fie parlamentari care au mandat şi în judeţul Bihor, şi în judeţul Satu Mare, să fie concentrat mandatul într-un singur judeţ.

 

Realizările mandatului 2004 - 2009

Radu Moraru: Domnule preşedinte, daţi-mi cinci realizări majore. Ce consideraţi dumneavoastră că este cel mai important din cei cinci ani de mandat?

Traian Băsescu: Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat în mandatul meu a fost semnarea acordului de aderare la UE în aprilie 2005 la Luxemburg şi intrarea în UE la 1 ianuarie 2007. Este atingerea unui mare obiectiv strategic şi aduceţi-vă aminte, în 2005 şi 2006 foarte mulţi analişti spuneau "nu vom intra la 1 ianuarie 2007", pentru că rămăseseră celebrele steguleţe roşii la Mediu, la Justiţie, la Agricultură, la Transporturi. 

Apoi uite, foarte mulţi îmi amintesc despre "trăitul bine" şi eu recunosc că acea urare pe care o făceam şi o fac şi acum, din suflet, românilor, dorindu-le să trăiască bine, nu s-a împlinit. Nu putem spune că toţi românii trăiesc bine; ba cu ocazia crizei sunt destul de mulţi care au fost afectaţi de criză. Dar privind la cifre, cifre pe care le-am luat acum pentru luna august - sunt cifrele statistice - salariul mediu în 2004 era 810 lei. Astăzi salariul mediu este 1845 lei, deci s-a dublat practic salariul mediu. Pensia medie era 231 de lei, astăzi pensia medie este 715 lei. Sunt cifre, nu le putem contesta. Eu repet, nu se trăieşte bine cum mi-aş fi dorit şi cum ar merita românii, dar nici nu putem spune că mai avem veniturile din 2004. Chiar erodate de inflaţie, tot înseamnă o dublare şi a pensiei, şi a salariului mediu.            

Radu Moraru: Aţi făcut şi acest calcul, că aici nu sunt sigur. Deci chiar şi erodarea prin inflaţie...

Traian Băsescu: Da. O erodare prin inflaţie duce la o dublare a venitului, că altfel ar fi de două ori şi. S-a introdus pensia minimă garantată, şi aici chiar a fost un efort uriaş de solidaritate a românilor. Nu am auzit pe nimeni, la 1 octombrie, când pensia minimă garantată s-a făcut 350 de lei, nu am auzit nici un român să spună "de ce s-au dat, că nu au contribuit deloc la fondul de pensii?" Este vorba de 1,5 milioane de oameni în vârstă, care au muncit la CAP. Muncind la CAP nu au contribuit la fondul de pensii şi avea acele pensii meschine de 3 lei, de 8 lei, de 15 lei, de 26 de lei.

Radu Moraru: Întrebare grea: noi ne emoţionăm la ştiri când vedem o bătrânică cum numără ea 30 de lei când ia pensia, dar ne şi trece repede. Credeţi că până la urmă suntem noi atât de maturi încât să fim atât de solidari? Pentru că eu am primit totuşi nişte semnale de la oameni care au spus "dom'ne, nu meritau 3 milioane jumate"! Adică nu ştiu, de unde aveţi imaginea cum suntem noi?

Traian Băsescu: Pentru că nu am văzut proteste. Puteau să fie cei care au contribuit la sistemul de pensii, să vină în faţa Guvernului, în faţa Parlamentului şi să spună "fraţilor, sunt 1,5 milioane de bătrâni în mediul rural care nu au contribuit şi voi vreţi să le daţi 350 de lei pensie? Nu suntem de acord". Nu a venit nimeni, nu a existat nici un protest social. Sigur, probabil cineva a fost nemulţumit, dar nu a existat o opoziţie a populaţiei, pentru că până la urmă ce au înţeles oamenii? Pământul acela de la CAP i-a fost luat cu forţa, din proprietate, l-a exploatat statul. Oamenii aştia au ajuns la vârste înaintate - nu zice nimeni că nu au pe lângă casă o găină, un porc, că nu au pe ce pune mâna - dar nu au un ban cu care să îşi cumpere un medicament. Şi atunci putem spune că a fost primul mare gest de solidaritate a românilor cu o categorie de români care nu mai aveau nici o altă posibilitate. Ce faci cu un bătrân care a lucrat toată viaţa la CAP şi îi trebuie medicamente?            

 

Există semne reale de ieşire din criza economică!

Radu Moraru: Am vorbit cu tineri care şi-au pierdut serviciul şi aveau şi o rată la bancă - mică, dar deja nu mai puteau să o plătească şi în momentul în care i-am întrebat de ceilalţi români, de faptul că şi în Europa o duc oamenii greu, vă spun ceva: au spus "da, dar noi nu facem faţă, nu ştim ce să facem". Adică nu suntem pregătiţi... Nu erau gata să îşi caute un serviciu. Şi se gândeau la ei, în primul rând.

Traian Băsescu: Poate că nici nu îl găseau, suntem totuşi într-o perioadă de criză economică. Dar până la urmă este o realitate a capitalismului, care nu este întotdeauna cel mai echitabil sistem, dar nu există altul mai bun. Uitaţi-vă în SUA: la începutul anului erau zece milioane de americani în corturi; nu în România, în SUA!            

Radu Moraru: Zece milioane?

Traian Băsescu: Zece milioane de americani erau în corturi, la marginea oraşelor, după ce băncile le executaseră ipoteca pe casa pe care o cumpăraseră cu bani de la bănci.

Radu Moraru: Ce-o face Gâdea al lor acolo, la zece milioane de corturi? Cred că...

Traian Băsescu: Nu ştiu. Doamne fereşte, nu aş vrea să ajungem noi aici. Dar să ştiţi că în România 90% din apartamentele de la bloc, aşa cum sunt ele - mici, nenorocite - sunt proprietate. Mergeţi în Germania şi veţi constata că numai 30-40% din cetăţenii germani au reuşit să aibă în proprietate casa. În rest, au credite uriaşe pe care le duc şi dincolo de pensie. În America la fel. Deci faptul că, la începutul anilor '90, Petre Roman a spus "dăm casele, le vindem pe valoarea unui televizor" îi protejează minimal pe români. Eu repet: nu spun că românii trăiesc bine, dar în situaţii de criză poate că au o soluţie în plus faţă de cei din ţările în care statul niciodată nu a dat case. Au spus "e capitalism, nene, mergi matale la bancă, îţi faci un credit în baza salariului şi când ai plecat în şomaj te mai aştept trei luni, după care eu, bancă, îţi execut casa". Îi înţeleg pe tinerii de care vorbiţi, e un moment dificil. Pe de altă parte, statul nu se poate angaja să plătească acele credite contractate, de familii tinere, ce-i drept. Poate că se vor găsi alte soluţii dacă va fi situaţia critică, probabil o negociere cu băncile făcută de guvern în numele unui număr mai mare, să se treacă la un proces de amânare a executărilor la case. N-am lansat până acum o astfel de idee, dar acum merită lansată. Pentru că semnele că se apropie redresarea au apărut în acest semestru şi am aici: producţia industrială a crescut cu 21,3% faţă de trimestrul trecut.            

Radu Moraru: În România?

Traian Băsescu: În România, nu în altă parte. În construcţii avem o creştere de 13,2%. Ne menţinem cu prăbuşire majoră în vânzarea de automobile, care afectează foarte mult situaţia, poza trimestrului III. Rămânem cu -5 la servicii. Şi extrem de important, extrem de important: Cenuşăreasa, agricultura, are creştere 2% nu faţă de trimestrul trecut, faţă de trimestrul al III-lea al anului trecut. Producţia vegetală a fost excepţională, ceea ce înseamnă că estimarea FMI că în trimestrul III vom avea un -8,5%, nu rămâne în picioare. Evaluarea este că vom rămâne la -7. Deci începem să intrăm pe o curbă de redresare. Nu am terminat cu creşterea economică negativă, dar am inversat curba, pentru prima dată anul acesta: după trimestrul I, care a fost -6,4, trimestrul II -8,7, vom fi probabil la un -7.

Radu Moraru: BERD a spus că va fi creştere economică anul viitor, pe tot anul 1%. Credeţi că poate să ajungă, adică asta ar însemna că, gata, s-a oprit şi deja începem să ne mişcăm?

Traian Băsescu: Păi semnul că s-a oprit îl avem.

Radu Moraru: Adică să nu fie ceva electoral. Dumneavoastră v-aţi înţeles cu BERD ca să ne păcăliţi, noi să vă votăm.

Traian Băsescu: Domnule Moraru, dacă voiam să păcălesc populaţia vă asigur că se dădeau salariile fără să se ceară 6 zile de concediu fără plată, pentru că se munceau 20 de zile în ianuarie, da? Nu se mai dădea legea nouă a salarizării care să stopeze marile salarii, nu se desfiinţau 112 agenţii... Nu vreau asta. Pentru că tot populaţia plăteşte, dar ar plăti o factură mai grea dacă măsurile s-ar lua după ce trec alegerile.

 

Omar Hayssam - partenerul preşedintelui Ion Iliescu în vizitele oficiale externe

Radu Moraru: Cum a ajuns Omar Hayssam să fie lipit de dumneavoastră după ce, cu puţini ani înainte, se dădea cu avionul prezidenţial al lui Ion Iliescu când voia el?

Traian Băsescu: Cu propaganda.            

Radu Moraru: Dar n-aveţi chiar nici o legătură? Nu l-aţi avut în ogradă?

Traian Băsescu: Domnule Moraru, în cazul Omar Hayssam există o mare realitate, pentru care eu îmi dau cuvântul de onoare. Trei jurnalişti români răpiţi, întâi într-un scenariu, care pe urmă a devenit serios. Aşa cum am spus şi în conferinţa de presă, a fost organizat de Omar Hayssam pentru că şi-a şi oferit serviciile să se ducă să-i aducă. El, de altfel, a mai avut un scenariu de ăsta în Yemen, când a adus nişte marinari, dar nu reluăm asta, e prea complicat.            

Radu Moraru: Interesant. Dar ce voia de fapt? Bani şi glorie?

Traian Băsescu: Nu, nu, nu. Intraseră organele statului pe el şi voia să facă un serviciu puterii care venise în decembrie 2004, preşedintelui, în speranţa că i se opresc dosarele. El a scăpat de sub control jocul pe care l-a făcut şi eu vă asigur că, în momentul în care l-a scăpat de sub control, organismele statului au şi hotărât arestarea lui. Dar până la urmă acest episod are o singură mare realitate. Trei ziarişti români au fost răpiţi. După primele trei-patru zile treaba a devenit extrem de gravă, am pus în mişcare toate structurile de securitate ale statului român pentru a-i recupera. Niciodată n-o să am vreun regret că m-am implicat pentru ca aceşti trei cetăţeni români să fie aduşi acasă.            

Radu Moraru: Deci, nu dumneavoastră sunteţi Profesorul? Că aşa îmi spun toate posturile astea: Profesorul, Profesorul...

Traian Băsescu: Habar n-am, nu mă ocup de asta. Eu am fost cel care a condus celula de criză, pentru că un stat, când are cetăţeni sechestraţi, este un stat ale cărui instituţii trebuie să facă tot ce se poate pentru recuperarea cetăţenilor. Este unul din cele mai grave lucruri care se poate întâmpla împotriva unui stat: sechestrarea, răpirea propriilor cetăţeni, într-o zonă de război unde noi aveam trupe. Deci satisfacţia mea - şi o s-o am tot timpul - e că am rezolvat fondul problemei. Şi fondul problemei a fost recuperarea celor trei ziarişti.

Dar, domnule Moraru, poate v-aţi întrebat vreodată de ce preşedintele s-a aşezat în fruntea celulei de criză? Pentru un motiv simplu. Eram şeful CSAT şi nu exista nici o altă structură căreia instituţiile care puteau recupera ziariştii să i se subordoneze. În al doilea rând, nu puteam lăsa nimănui altcuiva responsabilitatea recuperării ziariştilor, pentru că la fel de bine puteau să nu fie recuperaţi. A dat Dumnezeu şi au fost recuperaţi. Dumnezeu, serviciile, cine a putut şi cine n-a putut. Au contribuit foarte mulţi oameni la aflarea informaţilor unde sunt. A dat Dumnezeu şi au putut fi recuperaţi, dar să nu credeţi că eu m-am aşezat în fruntea acestui conclav al structurilor de securitate.

În primul rând, e o poziţie în care mă aflu în mod obişnuit, la CSAT, unde sunt reprezentate şi toate structurile de securitate, deci nu era ceva nou. Dar, pe de altă parte, aveam şefii de servicii - şi eu îi rog să mă scuze dacă spun un lucru nepotrivit - dar şefii de servicii erau încă cei numiţi de domnul Ion Iliescu şi atunci am spus: cu aceşti oameni trebuie să lucrez direct şi informaţiile toate trebuie să se adune în faţa mea. De ce am luat această decizie? Pentru că, atunci când am fost informat că suspect de organizarea iniţială a răpirii este Omar Hayssam, am cerut toată documentaţia despre Omar Hayssam.

S-ar putea, dacă va fi nevoie, să mergem la desecretizarea acestei documentaţii, pentru că n-o să mai rabd mult intoxicările pe care le fac televiziunile lui Vântu şi Voiculescu. Acolo aţi fi văzut cel puţin 11 documente prin care preşedintele României, Ion Iliescu, a fost informat despre ilegalităţile pe care le comite Omar Hayssam. Aţi fi găsit peste 50 de informări trimise lui Adrian Năstase, ministrului de interne, şefului Senatului, domnului Văcăroiu, cu privire la ilegalităţi şi suspiciuni de ilegalităţi comise de Omar Hayssam. Aţi fi găsit tot atâtea informări, documente ale Serviciului de Informaţii care arătau oamenii din PSD cu care domnul Omar Hayssam avea legături strânse. Acum aceşti oameni ies şi spun: preşedintele nu ştiu ce a făcut cu Omar Hayssam. Când de fapt este un joc între un domn procuror şi un domn condamnat, da? care e Omar Hayssam, un joc special făcut încât să iasă dialogurile astea în presă pentru a se acoperi. Dar după ce trece campania, cred că este necesar să fac publică această bază de date pentru a stopa mârşăvia pe care televiziunile lui Vântu şi Voiculescu o fac.            

Radu Moraru: Momentul e dramatic, dacă la CSAT s-au strâns atâtea documente şi Omar Hayssam zbura liber cu avionul când voia, taman cu preşedintele Ion Iliescu, e grav, este foarte grav!

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, preşedintele României, Ion Iliescu, a primit 11 informări, ştia că Omar Hayssam are activitate criminală, criminalitate economică. Cu toate acestea, nu i-a lipsit din delegaţii, în cel puţin 20 de delegaţii oficiale. Pot să înţeleg, domnule Radu Moraru, că domnul Ion Iliescu l-a luat pe Omar Hayssam, dar, paradoxal - şi o să râdeţi - şi Munaf a fost partenerul de deplasări al domnului preşedintele Iliescu. Deci, cel care a fost ghidul ziariştilor în Irak, Mohamad Munaf, a fost partenerul de protocoale de stat al domnului Ion Iliescu, alături de Omar Hayssam.

Mai mult decât atât, putea fi de înţeles că un preşedinte pleacă de la prezumţia de nevinovăţie: Domnule este nevinovat, până când va fi condamnat! Dar este foarte greu de justificat de ce îl iei pe Mohamad Munaf şi pe Omar Hayssam nu numai în vizitele în state arabe. De ce o fi fost Omar Hayssam cu soţia? Mohammed Munaf cu soţia în avionul preşedintelui la vizitele din China, la vizita din Federaţia Rusă? Dar ca să râdem toţi: la Forumul Româno - German, domnul preşedinte Iliescu îl invită pe Omar Hayssam, şi nu pe Johannis, domnule, pe care acum îl susţine să fie...

Deci, domnul Radu Moraru, vă asigur că voi cere celor care au secretizat aceste documente să le facem publice, pentru că ele nu mai au valoare operativă acum, valoare operativă au alte documente cu politicienii cu care a luat legătura Omar Hayssam după ce a fugit în Siria, spre exemplu, alea sunt de mare interes. Cum şoferul lui Omar Hayssam se ducea cu mesaje la un politician, la altul şi aşa mai departe. Dar astea sunt încă cu valoare operativă. Dar ce a fost până la răpire, deja poate fi desecretizat, după părerea mea, şi vom vedea dacă după alegeri o să le placă.            

 

Tema sondajelor de opinie

Radu Moraru: Ziariştii ăştia de pe la Antene vorbeau de "INSOMAR - Hayssam". Cum vă explicaţi că aveţi concurenţi care, practic, potrivit unor sondaje de opinie, cresc într-o zi cât alţii în cinci ani şi vă şi bat măr în toate tururile?

Traian Băsescu: Şi în turul I şi în al doilea tur. Domnule Radu Moraru, ăsta e ghinionul meu: eu sunt eu, ei sunt ca Făt-Frumos, cresc într-o zi cât alţii în 7.            

Radu Moraru: Nu cred că... Dar nu credeţi că s-a degradat spaţiul public cam de tot, aşa? Adică nu mai ai în ce să crezi. Nu mai crezi în televiziuni, nu mai crezi în stenograme... Şi oamenii spun aşa: "da, dom'le, dar dacă aveam un preşedinte nu ca Băsescu, nu ştiu, uite, ca Iliescu, că a fost linişte..."

Traian Băsescu: Semiliniştit!

Radu Moraru: Semiliniştit...?

Traian Băsescu: Adică lui Voiculescu să-i dea "sarea" şi lui Vântu să nu-i dea Poşta, aşa la jumătate, da. Şi lui Patriciu să intervină să i se închidă dosarul şi lui Remeş să spună "nu, pe ăsta luaţi-l". Deci unu' da, unu' ba! Nu se poate, domnule Moraru. Aici este o singură chestiune: cui rămâi credincios în mandatul tău? Cui rămâi credincios? Eşti preşedinte ales. Rămâi credincios celor 22 de milioane pe care îi reprezinţi, sau intri într-o negociere cu oligarhii şi cu mogulii de presă? Şi atunci te laudă la televizor, iar tu îi batjocoreşti pe cei 22 de milioane.

Radu Moraru: Da, dar legenda spune că nu poţi să ajungi preşedinte într-o ţară doar cu voturile a 22 de milioane, dacă nu negociezi, dacă nu te ajută politicienii...

Traian Băsescu: Domnule Moraru, o să vă fac o demonstraţie. Într-o ţară cum e România poţi să rămâi preşedinte fără să negociezi cu ei, ci având majoritatea ta în români.

Radu Moraru: Credeţi în asta?

Traian Băsescu: Da!

 

"Eu mi-am câştigat existenţa greu, n-am stat în şedinţe de partid la uscat"

 Radu Moraru: Sunt oameni care nu vă cred. De exemplu, foştii dumneavoastră tovarăşi politici, ca să spun aşa, că eraţi toţi comunişti la un moment dat, spun: "hai, dom'le, comunistul de Băsescu s-a schimbat, a devenit democrat".

Traian Băsescu: Staţi, hai să ne înţelegem puţin, înainte să mergem mai departe. Domnul Radu Moraru, eu am fost membru de partid, că nu puteai, era de neconceput să termini Institutul de Marină, să te pregăteşti să pleci şi să nu fii membru de partid. În anul IV toată promoţia noastră era membră a Partidului Comunist Român, după ce în anul I trebuia să fii membru UTC, dacă nu erai până atunci.

Dar nici unul dintre noi, din promoţia mea, n-am trăit şi n-am primit un leu de pe urma calităţii de membru de partid. Munca noastră a fost pe mare, n-am fost nici ca Adrian Năstase, să dau din gură pe la Institutul de Cercetări Politice sau unde a fost el, n-am trăit nici ca Ion Iliescu din propagandă, n-am trăit nici ca Adrian Severin şi nici ca Hrebenciuc, în aparatul de partid. Am fost un simplu membru de partid. Dar să ştiţi că, poate dincolo de orice, lucrul care m-a mobilizat cel mai tare să condamn crimele comunismului a fost exact ca să închid acest capitol din viaţa mea şi să închid acest capitol şi din viaţa multor români care au suferit de pe urma modului cum Partidul Comunist a exercitat puterea. Eu nu am fost un defavorizat de comunişti, aşa cum au fost cei din raport.            

Radu Moraru: Da, dar în mentalitate, nu eraţi ca ei în '90? Vă spun de ce, pentru că eu simt că nu vă iartă că i-aţi trădat, mulţi aşa vă privesc. "De ce nu eşti cu noi aici şi te-ai dus în altă parte? Faci pe democratul? Vrei parlamentari mai puţini? Vrei reformă nu ştiu de care?" Simt că unii dintre ei vă taxează pe chestia asta.

Traian Băsescu: Poate fi şi această abordare, numai că ea nu are valoare. Eu mi-am câştigat existenţa greu, n-am stat în şedinţe de partid la uscat. 12 ani, toată tinereţea, partenerii mei de şedinţă au fost valurile, furtunile, marea cât vezi cu ochii şi o navă de 306 metri lungime de care răspundeai cu capul.

În plus, am mai avut un avantaj: cei 12 ani de umblat prin lume şi un an jumate cât am lucrat la Anvers m-au ajutat să văd cu alţi ochi realităţile de la noi. Mie mi-a fost uşor să mă adaptez unei societăţi care voia să fie altfel după revoluţie, pentru că o văzusem peste tot în lumea asta. Şi de aceea am avut uşurinţa de a înţelege, deşi n-am devenit conştient de ce înseamnă capitalism şi o societate modernă chiar din '90. Aduceţi-vă aminte că în '95 am votat împotriva restituirii caselor naţionalizate. Deosebirea între mine şi foarte mulţi politicieni este că eu am avut capacitatea să progresez, să înţeleg, pe când alţii au rămas şi acum ca înainte de 1990, gândesc la fel.

Ăştia sunt riscul mare pentru România, cei de care îi spuneam şi domnului primar Chirtoacă astăzi şi tinerilor de la Chişinău care au fost arestaţi, băgaţi în beciurile Miliţiei de la Chişinău, în timpul manifestărilor: ăştia sunt periculoşi, ei vor vrea tot timpul să revină. Ştiţi ce-i curios? Că vor să exercite puterea politică precum pe vremea comunismului, dar vor puterea economică precum în vremea capitalismului. Dar cu amendamentul că numai lor li se cuvine puterea economică, nu şi altora. Aici e marea problemă pe care ei n-o pot accepta: democraţia totală.            

 

Iliescu - omul din umbra lui Geoană şi de la butoanele tinerilor pesedişti

Radu Moraru: Dar cum vă explicaţi că România - eu asta susţin - este condusă uşor din umbră (că nu-i ştim chiar pe toţi) de aceeaşi oameni care au pus mână în '90 pe ministere, pe presă unii dintre ei, pe politic? Am văzut parlamentari care tot timpul au în spate nişte butoane: apeşi butonul şi ăla, chiar dacă ştie că spune o tâmpenie şi o minciună, el o recită ca şi cum e crezul vieţii. Cum au reuşit să pună mâna pe ei atât de bine şi de ce nu poţi să îi dai la o parte?

Traian Băsescu: Bun, aici e vorba de autoritatea în partid. Spre exemplu, degeaba au venit tineri la PSD, degeaba. Uitaţi-vă la... nu vreau să dau nume, că aş coborî prea jos nivelul discuţiei. Dar îi vezi, unii sunt preşedinţi de comisii, de nu ştiu ce. Când le-a spus bătrânul edec Iliescu "băieţi, ăsta-i drumul", votează fără să întrebe de ce. Aici e marea problemă, că sunt neputincioşi, că au nevoie să fie promovaţi de Ion Iliescu, susţinuţi de Marian Vanghelie, pentru că altfel nu au forţă să se impună prin mintea lor, prin ce învaţă despre politică, prin poziţiile lor. Sunt atâţia pe care îi vedeţi vorbind în fiecare seară la televizor chiar dacă în viaţa lor nu au iniţiat un proiect de lege, domnul Moraru. Deci aceşti neputincioşi cu statut de parlamentari sunt de fapt nişte lachei ai grupului de la vârful partidului.

Radu Moraru: Dar care este explicaţia că Ion Iliescu a reuşit să rămână atât de puternic 20 de ani? Şi astăzi este la fel de puternic ca acum foarte mulţi ani? Care este explicaţia?

Traian Băsescu: Influent. Influent în interiorul partidului. Păi Geoană... dacă Iliescu spunea, "nu tu vei candida, ci Oprescu", Geoană era nimic astăzi.

Radu Moraru: Credeţi că nu avea fanii lui?

Traian Băsescu: Avea pe Vanghelie, pe Hrebenciuc. Mare ispravă făcea cu ăştia doi? Fără Iliescu?            

Radu Moraru: Bun. Eu cred că avea mult mai mulţi, dar mă rog...

Traian Băsescu: Nu, dar ăştia erau emblematici şi au rămas emblematici, da? Putea să şi-l mai agaţe de mare suporter şi pe Voiculescu, şi avea o echipă de suporteri numărul 1. Cred că îl bătea şi candidatul de la ecologişti pe Geoană, dacă nu avea susţinerea lui Ion Iliescu.

Radu Moraru: Credeţi că Ion Iliescu a avut vreun moment de ezitare între Sorin Oprescu, Mircea Geoană, alţii?

Traian Băsescu: Nu, nu cred, pentru că Ion Iliescu a înţeles că nu avea nici o şansă de câştig dacă s-ar fi îndreptat cu susţinerea către Sorin Oprescu - care eu cred că îi este mai drag, şi Oprescu îi este mult mai loial lui Ion Iliescu decât Mircea Geoană. Ion Iliescu a înţeles că nu avea şanse pentru simplul motiv că un independent nu poate câştiga alegerile prezidenţiale. Mircea Geoană are în slujba sa structura de partid a PSD-ului. O structură foarte puternică, foarte bine aşezată în teritoriu. Putea să meargă de zece ori pe zi lângă Oprescu, era degeaba. Mie sincer îmi pare rău că Oprescu s-a angajat în cursa asta, pentru că putea să mai stea până când îşi crea o structură de partid. A intrat într-o aventură, dar fără structură de partid nu ai cum să fii competitiv în alegerile prezidenţiale.

 

"Expresia sistemului ticăloşit în România este ce vedeţi la Realitatea şi la Antene"

 Radu Moraru: Am fost acuzat că am pus tunurile pe presă, noi în emisiunea "Naşul". Mă refer la acea stenogramă celebră, de la Curentul (scadalul de şantaj Bogdan Chireac - Sorin Roşca Stănescu - Cătălin Macovei - n. red.). Şi Bush a citit-o, mâine i-o trimit lui Sarkozy. La un moment dat se vorbeşte despre un şantaj acolo, telespectatorii au văzut, este vorba aici despre personajul Sorin Roşca Stănescu. Tot cam aşa a dialogat cu dumneavoastră atunci când aţi spus, acum mulţi ani, că prin telefon a încercat să vă şantajeze? Tot în stilul ăsta a decurs conversaţia?

Traian Băsescu: Nu aşa, mult mai brutal. Atunci am înţeles că este un mafiot 100%. Am citit şi eu, am văzut în "Curentul" stenograma. Este exact tipul de dialog din filmul "Naşul". Nu întâmplător este poreclit "naşul"...

Radu Moraru: Să vă spun o chestiune interesantă. Ştiţi că presa trebuia să relateze că stenogramele respective din "Curentul", noi le-am dat pe B1TV. Audienţă a fost enormă, pentru că la toţi ceilalţi era linişte, nu dădea nimeni nici "pâss". O zi întreagă nu a dat nimeni nimic. Doar B1TV, parcă era "Europa Liberă" de pe vremuri.

Bun, revenim la stilul ăsta de presă. S-a spus că dumneavoastră aţi contribuit enorm la destructurarea presei. Chiar într-o emisiune TV aţi spus că Bogdan Chirieac face parte din presa ticăloşită, aţi spus-o acum câteva luni.

Traian Băsescu: Da, şi nu v-a probat această stenogramă? Eu am observat că încerca să îl apere Macovei, dacă am înţeles bine stenograma. Domnule, ăsta a avut comportamentul unui peşte. A unui peşte care îi duce domnului Roşca Stănescu victima pentru şantajat. Ăsta este Chirieac!

Radu Moraru: Mi-a plăcut titlul "Bogdan Chirieac a condus-o pe nevinovata ANI la lupul SRS".

Traian Băsescu: Să ştiţi că nu este singular acest mod de a face presă.

Radu Moraru: Dar este presă sau este o organizaţie de...?

Traian Băsescu: Este o organizaţie. Nu aţi văzut că şi Roşca Stănescu nu spune "eu", ci "noi, noi"...

Radu Moraru: Ce ligă o fi asta? Că am văzut că este altă ligă, se cheamă într-un fel?

Traian Băsescu: Este liga din sistemul ticăloşit, domnule Moraru, de care vorbeam în anul 2004 şi acum aveţi şansa uriaşă, toţi, români şi ziarişti, să o vedeţi la suprafaţă. Uitaţi-o cât este de disperată, a ajuns să utilizeze mijloacele mass-media pe care le au la dispoziţie pentru intoxicări. Acest domn, Sorin Roşca Stănescu este pur şi simplu o părticică, o picăturică din gurile de foc de atac, îndreptate pe tot ce nu le convine lor. Lor! Lor înseamnă mai mulţi! Poate o să spuneţi: "Domnule preşedinte Traian Băsescu, eşti în campanie, vezi-ţi de candidatură, de ce ataci pe unul sau pe altul?" Pentru că cinci ani nu am putut să vorbesc, condiţia de preşedinte în funcţie nu-mi permitea, dar cea de candidat îmi permite. Vreau să ştiţi că expresia sistemului ticăloşit în România este ce vedeţi la Realitatea şi la Antene, tot acolo vedeţi oamenii care nici pe departe nu gândesc cum spun, dar pentru bani direcţia lor de atac este unică, inamicul public nr. 1, Preşedintele. Păi Preşedintele ne-a oprit să privatizăm Poşta, ne-a oprit să privatizăm sarea, Transelectrica...

Radu Moraru: Bine, ei mai spun ceva: că i-aţi oprit ca să luaţi dumneavoastră tot.

Traian Băsescu: Da, să le duc acasă... Deci, aceşti "noi" înseamnă instrumente gen Chirieac, Roşca Stănescu. Să îi fac mari şi pe alţii pomenindu-le numele?

Radu Moraru: Nu.

Traian Băsescu: Nu ar merita.

Radu Moraru: Mă zgârie fantastic de tare unele nume...

 

"Pe mine sistemul ticăloşit nu m-a învins, ca pe Emil Constantinescu!"

Traian Băsescu: Să ştiţi că sunt unii care se pretind onorabili, ştii? Dar s-au compromis din lăcomie. Vorbesc de ziarişti. În spatele lor sunt cei cu bani şi proprietari de trusturi de presă. Fie că vorbim de Vântu, fie că vorbim de Voiculescu. Iar tot la categoria "instrumente" intră oameni politici, domnule Moraru.

Când spuneam că sunt oameni politici controlaţi de unul ca Vântu, de unul ca Voiculescu, nu spun degeaba. Iar acest sistem, acum, luptă în disperare: ori dispare Băsescu din fruntea statului, ori, dacă nu, ştiu că trebuie să se schimbe. Este sistemul ticăloşit de care vă vorbeam, care nu m-a înfrânt ca pe Emil Constantinescu.

Ăsta a venit şi, după patru ani de mandat, a ridicat mâinile în sus ca şi cum era prizonier de război şi a spus: "Pe mine m-a înfrânt sistemul" Un şef de stat! Un şef de stat!!! Pe mine nu m-a înfrânt sistemul, mi-a fost teribil de greu, dar nu m-a înfrânt. Dar există o realitate: nici eu nu l-am înfrânt pe el. Ăsta e marele meu "challenge" pentru mandatul următor, dacă-l voi avea. Dacă nu, pe 22 şi pe 6 românii pot decide. Pot să aibă linişte cu Mircea Geoană, că vă spuneam de oameni politici.

Întrebaţi-l într-o emisiune pe Mircea Geoană de câte ori a fost chemat ca lacheu în Delta Dunării de Sorin Ovidiu Vântu să primească instrucţiuni în această vară? Puneţi-i această întrebare şi, dacă el nu vă spune, vă ajut eu.  Când un om de ăsta vrea să ajungă preşedintele României cu sprijinul acestei structuri care-şi spune "noi", te întrebi ce opţiuni au românii? Ce opţiune au? Liniştea garantată de Geoană, dar controlată de moguli şi de oligarhi.

Radu Moraru: Eu sunt de acord cu aproape tot ce aţi spus, de-aia o să iau o secţiune de la CNA, pentru că mi-e foarte greu să vă întreb nişte chestii puerile, dacă aveţi probe? Că le aud 22 de milioane de români.

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Dar aş face nişte precizări: în aceste trusturi să ştiţi că există şi o altă categorie de ziarişti, tineri, plătiţi, sigur mai prost, sunt ziariştii cărora le-au scăzut salariile, dar care muncesc pe bune. Fără ei n-ar merge ăştia să...

Traian Băsescu: Domnule Moraru, dacă observaţi încerc să dau nume şi nu să generalizez, pentru că îi ştiu pe ziariştii care, săracii, stau la poarta Cotroceniului şi de ninge, şi de plouă, şi de e soare. Măi, ăia sunt nişte ziarişti de teren care aleargă, săracii, după o informaţie...

 

Ce a căutat Mircea Geoană la Moscova?

Radu Moraru: Dar cu Mircea Geoană e cam dur spus că un candidat la preşedinţie, care are şanse mari să intre în turul doi, după unele sondaje vă bate din primul tur chiar...

Traian Băsescu: Chiar să şi câştige.

Radu Moraru: ...să fie chiar aşa. Adică nu cred că există în România un om de afaceri, cel mai mare să fie, să sune aşa: "Hai băi, vino încoace, hai". Nu cred. Totuşi, e prea mult, domnule preşedinte, e prea mult...

Traian Băsescu: Dar ce ziceţi dacă te sună preşedintele României pe tine, preşedintele Senatului, şi nu-i răspunzi pentru că discuţi cu Vântu? Ce ziceţi de asta?

Radu Moraru: O să-l întreb.

Traian Băsescu: Nu-i răspunzi 30 de minute Preşedintelui. Nu-i răspunzi două ore preşedintelui României şi eşti numărul doi în stat. Şi poţi bănui că preşedintele României ştie pe unde te afli şi nu-i răspunzi la telefon numărului 1 în stat. Numărul 2 nu-i răspunde pentru că nu poate fi deranjat când vorbeşte cu Sorin Ovidiu Vântu. Nu este posibil!

Radu Moraru: Poate era supărat pe dumneavoastră?

Traian Băsescu: Nu, nu. Încă nu apucase să se supere. Acum e supărat.

Radu Moraru: Am văzut pe HotNews, şi HotNews pentru mine e un reper în presa românească, că Mircea Geoană ar fi fost plecat din ţară la Moscova. Sigur, au fost şi nişte speculaţii date apoi de alţi oameni politici pe piaţă, mă refer aici la Crin Antonescu, că ar fi primit un sprijin economic. Ştirea e că a fost la Moscova. Aveaţi informaţia asta ca şef al CSAT? Trebuia sau nu era obligatoriu, dacă e o vizită privată?

Traian Băsescu: Nu pot decât să vă confirm că a fost la Moscova. O să-i răspund mâine, poimâine domnului Crin Antonescu, pentru că mi-a trimis o scrisoare. Dar ca să aveţi imaginea - pentru că nu vreau să discut mai mult - aduceţi-vă aminte că, după luna aprilie, într-o împrejurare, am spus "e bine că pleacă din CSAT". Căutaţi în declaraţiile mele de presă şi veţi...  

Radu Moraru: Mi-e şi frică să spun, că eu ştiu când aţi spus, dar deja, mai verific, să nu...

Traian Băsescu: Da. Există această declaraţie şi aveam în vedere exact acest lucru, că nu poţi să fii vicepreşedinte CSAT şi să pleci la întâlniri organizate de nu ştiu ce oameni la Moscova, fără ca măcar să îl informezi pe preşedintele CSAT-ului. Am auzit că domnul Diaconescu a spus astăzi public o minciună: că a informat toate organele abilitate. Nu ştiu pe cine o fi informat, dar pe preşedintele României trebuia să îl informeze.

Dacă preşedintele Senatului nu a făcut-o, trebuia să îl informeze că pregăteşte un dosar. În primul rând, trebuia să contribuie la ce are de spus Mircea Geoană acolo, pentru că nu putea să facă propria lui politică, dacă se ducea cinstit la Moscova. Şi trebuia să stabilim nişte repere, fie că era vorba de repere energetice, de repere de politică de vecinătate, de repere de siguranţă, securitate la Marea Neagră, de repere de relaţii cu ţările din Asia Centrală. Trebuia să le discutăm înainte de a pleca.

Radu Moraru: A spus că a fost o vizită privată. Vizită privată poate să fie, nu ştiu, s-a dus poate să discute despre fotbal...?

Traian Băsescu: Şi eu cred la fel, cred că s-a dus la băi, la Moscova.

 

Explicaţia simplă a episodului "Mircea Dinescu"

Radu Moraru: Bună poanta. Nu, eu nu cred. E cam frig de băi. Dar ştiţi ce nu am înţeles eu? De ce nu l-aţi primit pe Mircea Dinescu pe scenă, acolo la microfon, la Craiova, că ieşea un talk-show?

Traian Băsescu: Am avut un sentiment - uite, o spun foarte cinstit - un sentiment de repulsie. Eu sunt convins, şi el a şi declarat, că nu ar fi făcut... ar fi spus lucruri simpatice. Foarte bine, frate Dinescule, dar lasă-mă, domnule! La ce vrei să vii pe scenă cu mine să spui lucruri simpatice, când tu în fiecare seară mă faci în toate felurile? E o chestie de demnitate. Tu crezi că eu, Traian Băsescu, pot să vin să stau lângă tine sau să te primesc lângă mine când tu în fiecare seară mă faci în toate felurile, spui toate minciunile cu putinţă şi îţi mai miroase şi gura a petrol? Faci toate lucrurile astea şi vrei să vii ca şi cum nimic nu s-a întâmplat? Vii pe scenă cu mine la un miting electoral care nu era al lui, era un miting organizat pentru candidatul la preşedinţie.

Mai şi spui pe urmă că vrea după miting să mergem să mâncăm la el. Cum să stau, mă frate, să mănânc din farfuria ta când tu în fiecare seară faci ce faci? Cât de lipsit de demnitate aş fi putut să fiu eu să accept o invitaţie de la unul care mă umileşte, şi nu doar în faţa a 22 de milioane de români.

Radu Moraru: Dar de ce le luaţi aşa de în serios de la toţi, şi de la Dinescu, şi de la...? Vă dor lucrurile astea?

Traian Băsescu: Sigur că mă dor, domnule. Avem fiecare familie.

Radu Moraru: Păi se spune că aveţi stomacul tare.

Traian Băsescu: Am stomacul tare, dar nu pot să nu mă gândesc: "Mama ce-o gândi?" Na, cât îs de în vârstă....

Radu Moraru: V-a sunat mama să vă întrebe: e adevărat?

Traian Băsescu: Las-o pe mama, doar ţi-am dat un exemplu. Stau cu trei fete în casă, da? Bun, nu stau în casă la mine; cea mică mai stă, cealaltă e la casa ei. Când văd la televizor ce spune Dinescu şi pe urmă să vadă că ta-su s-a dus să mănânce friptura lui Dinescu? Cât de jos trebuie să fii ca să faci lucrul ăsta sau cât de lipsit de scrupule trebuie să fii să îl inviţi la masă pe unul pe care îl faci în toate felurile? Ce să arăţi, că...? Am înţeles că spunea "la mine a venit şi Geoană, a venit şi Iliescu, a venit şi...". Băi frate, or fi venit, dar probabil că înainte să vină le făceai altceva, nu îi înjurai, îi pupai pe undeva. Dar nu mă chema pe mine...

Radu Moraru: Pe obraji, nu... Domnule preşedinte, eu m-am prins. Ştiţi de ce e aşa?

Traian Băsescu: Deci, domnule Moraru, ca să ne înţelegem. Vă dau cuvântul meu de onoare că nu am nimic cu acest om, cum nu am cu nici unul care spune toate prostiile. Roşca Stănescu - pentru el eram acum vreo lună şi jumătate terorist, vindeam arme la terorişti, da? Iar el, şantajist ordinar. Nici măcar nu mă deranjează, dar nici nu pot să nu îi spun. Niciodată nu am să îi port nici ranchiună, nici nimic, că nu pot eu. Dar să îmi ceri să fiu într-o relaţie publică amicală cu tine, când tu faci ce faci? Dumnezeu să mă ierte, asta nu pot.             

Radu Moraru: Am înţeles, dar eu vă spun de ce. Aşa e la noi, în România, în politică. Eram într-o emisiune la "Naşul" cu un senator sau deputat, îl prinsesem că furase băni, ăia de chirie. Dacă ţineţi minte serialul. Nu mult, 25 de milioane pe lună fura omul, alţii chiar mai mult. L-am prins, am dat cu el de pământ, mă rog - eram indignat, poate că am şi exagerat. Cum zicem noi, l-am dat de pământ. La final, când să plece, vine omul şi mă pupă. Şi am rămas aşa; zâmbea omul, dădea mâna. Zic: "Dom'ne, păi eu te-am... totuşi, adversar...". Zice: "Păi eu te mai pup o dată, că mie mi-a plăcut emisiunea". Deci ce să...? Asta e România. Mie Dinescu mi-e simpatic, pe de altă parte.

Traian Băsescu: Bun. Şi mie mi-e simpatic, atâta timp cât nu exagerează. Când exagerează nu mai are nimic simpatic în el, devine doar unul din corul de răspândit minciuni.            

Radu Moraru: I-aţi numărat câţi sunt?

Traian Băsescu: Nu. N-am numărat şi nici nu am făcut listă. Pur şi simplu, când îi prind le spun şi eu.            

Radu Moraru: Mi-e că or fi tot 322 şi acolo, aveţi grijă, eu zic să îi număraţi. Luăm o scurtă pauză, ne întoarcem în câteva minute.

 

Proiectele următorului mandat: "prioritatea numărul 1 este modernizarea statului român"

Radu Moraru: Am revenit, suntem aproape de final şi pot să vă dau o veste bună, am primit-o chiar acum din Italia: noi am câştigat alegerile în Italia şi e vorba de filmul "Francesca", realizat de echipa noastră, Bobby Păunescu. Am învins-o pe Alessandra Mussolini, care n-a putut să interzică filmul în Italia. Aşadar, filmul gata, intră în Italia! Am bătut-o pe nepoata lui Mussolini! Meritul este şi al casei de distribuţie Fandango, că nici ăia nu sunt chiar oricine şi e ca în România, cine are muşchi câştigă. Domnule preşedinte, aveţi şanse mari să fiţi preşedintele României pentru încă un mandat de 5 ani sau patru, că aţi zis că cedaţi un an din mandatul dumneavoastră. Ce vă propuneţi să faceţi în aceşti cinci ani?

Traian Băsescu: Domnule Morar, îmi propun să fac cu prioritate ceea ce am promis în 2004 şi n-am reuşit să fac în 2005, crezând că este mai uşor să schimbi România decât este în realitate. Deci, prioritatea zero este modernizarea statului român, care a început cu noua lege a salarizării, cu desfiinţarea a 112 agenţii, cu noua lege a pensiilor, cu noua lege a educaţiei naţionale. Ne trebuie o nouă lege a sănătăţii, care să pună sistemul de sănătate la dispoziţia cetăţenilor, şi nu invers. Dar esenţa modernizării, în interiorul modernizării statului, este modernizarea Parlamentului, motiv pentru care am emis decretul de organizare a referendumului pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Dacă românii spun "Da" pe 22 la ambele întrebări, atunci se începe şi reforma instituţiilor politice.

 

"Putem hrăni 80 de milioane de cetăţeni, dar importăm 70% din alimente"

Traian Băsescu: Al doilea lucru: trebuie să ne trezim din neglijarea agriculturii. Am fost şi eu un timp în această capcană a socotelilor contabile care se fac şi la Bruxelles, nu numai aici - că de asta se tot aude de reducerea subvenţiilor la agricultură - în care privim câţi bani băgăm în agricultură la subvenţii şi ne uităm că are o contribuţie în PIB de 4%-6% pe an. Dar nu se face treaba până la capăt, adică se ia valoarea producţiei agricole. Dar nu se spune: frate, dar industria alimentară?

Pentru că producţia agricolă este doar materie primă pentru industria alimentară, pentru creşterea de animale, pentru toate cele. Deci, dacă punem în capul agriculturii sau în prelungirea agriculturii o industrie alimentară pe care s-o amplasăm cu IMM în mediul rural, cu mari unităţi de procesare în mediul urban, noi inversăm raportul. Acum, deşi putem hrăni 80 de milioane de cetăţeni, după potenţialul agricol, importăm 70% din alimente. De ce? Pentru că nu avem această industrie alimentară!            

Radu Moraru: Şi ne face mai săraci. Noi cheltuim mulţi bani aici.

Traian Băsescu: Fermierul rămâne sărac, pentru că el vinde grâul, carnea... se duce cu porcul viu îndată, vine Crăciunul. Ce ar fi dacă din mediul rural ar pleca produse din carne, salamuri, şuncă, tot ce se face din carne, conserve de carne, ar rămâne plusvaloarea în mediul rural. Aşa, pleacă marfa brută. A dat de mâncare la zece porci un an de zile, ca să-i vândă în viu la oraş. Rămâne tot sărac.

 

"România are două industrii care nu pot fi delocalizate: agricultura şi turismul"

Traian Băsescu: Apoi este turismul, pe care iarăşi trebuie să-l valorificăm. Oricâte glume s-ar face pe seama Elenei Udrea, România are două industrii care nu pot fi delocalizate şi sunt de mare perspectivă: agricultura, cu industria alimentară, şi turismul.

În rest, orice altă industrie, v-aţi uitat la Nokia? A venit de la Bochum, din Germania, a ajuns lângă Cluj, la Jucu, şi, peste 15-20 de ani, se va duce în Kazahstan.  V-am dat doar un exemplu, dar nu ştiu cât o să mai producă ştiu eu ce altă întreprindere în România. Se va delocaliza pentru că atunci când nu ai materie primă pentru o anume industrie ea este convenabilă investitorului cât timp salariile sunt mici şi poate să realizeze un profit mai mare decât în ţările în care salariile sunt mai mari.

Deci, pe măsură ce ne cresc salariile, trebuie să privim şi la industriile care pleacă din România. Ce nu poate pleca din România? Pământul, pentru agricultură, dealurile şi păşunile pentru crescut animale. Trebuie să punem o industrie alimentară să valorificăm acest dat de la Dumnezeu, condiţii pentru agricultură. Ce nu mai pleacă din România? Marea Neagră nu pleacă, munţii frumoşi nu pleacă, pârtiile de schi nu pleacă, apele... deci, turism! Apele nu pleacă, staţiunile balneare nu pleacă, poţi să faci turism balnear şi aşa mai departe. Este o altă ramură care nu poate fi delocalizată. Trebuie să o facem prioritate.

 

"Tinerii absolvenţi - a treia direcţie pe care trebuie să mergem"

Traian Băsescu: Ce nu mai pleacă din România, domnule Moraru? Creierul. Am fost azi la Oracle. Este probabil cea mai mare "companie pui" a lui Oracle din SUA, Oracle din Philadelphia, unde lucrează 1500 de tineri străluciţi care fac softuri, care fac management, care fac taxele pentru licenţe în toată lumea asta. De aici, de la Bucureşti, dacă nu aţi ştiut, cea mai mare companie de soft industrial din lume controlează activitatea în 40 de ţări şi face şi asistenţa tehnică.

Dacă sistemele de la Mercedes se defectează, sistemele de control al producţiei, să ştiţi că se sună la Bucureşti, da? La Centrul Oracle de la Bucureşti.

Dacă la nu ştiu ce mare bancă din Franţa sau Germania se întâmplă ceva, se sună la Bucureşti pentru repunerea în funcţiune a sistemului soft Oracle pe care îl utilizează.

Nu mai vorbim despre BCR, care sună tot acolo, la ăştia 1500 de copii deştepţi, vârsta medie 26 de ani, 1500 de copii recrutaţi din România. Tineri absolvenţi - aceasta este o a treia direcţie pe care trebuie să mergem, să o stimulăm.

 

"Până nu restabilim sentimentul de patriotism nu putem merge înainte"

Traian Băsescu: Nu în ultimul rând, trebuie să ne aducem aminte şi de valori. Măi oameni buni, de 20 de ani suntem în tranziţie. Uite că s-a mai terminat şi tranziţia asta! Dovada e faptul că a trecut peste noi (trece îndată - în trimestrul I, II, anul viitor ieşim din criză) criza economică. Şi nu ne-a zdrobit. Suntem aici!

Pentru că ţara nu mai este la fel de fragilă ca în anii '90. Şi dacă tot am scăpat de tranziţia aceasta şi am trecut şi prin proba de foc a unei crize economice şi ne reluăm la anul creşterea economică, cred că a venit timpul să ne gândim şi la valori. Parcă prea dispreţuim patriotismul. Îi vedem de multe ori în ieşiri publice televizate, la radio: le este silă de România, nu le trebuie România, nu le place România, numai vorbe rele au pentru ţara lor.

Domnule Moraru, până nu restabilim sentimentul de patriotism faţă de ţara noastră, să ştiţi că nu putem merge înainte. Pentru că numai valorile comune fac naţiunile solidare cu obiectivele lor.

Eu am convingerea că o să ne aducem aminte că avem o istorie de care nu are de ce să ne fie ruşine. De ce le este ruşine unora, la televizor, când se gândesc la ţara lor?! Dacă priveşti la istoria acestei ţări, cu bunele şi relele ei, observăm o mare realitate: suntem un popor care a stat între trei imperii, la răsărit Imperiul Rus, la sud Imperiul Otoman, la apus Imperiul Austro-Ungar. Şi suntem aici toţi 22 de milioane. Ne vorbim limba, ne cântăm cântecele populare, ne cântăm doinele, ne respectăm tradiţiile.

Deci, nu ne-au înfrânt trei imperii. Aici suntem. De ce să ne fie ruşine de noi?            

Radu Moraru: Le-am mai pus şi piedică...

Traian Băsescu: Le-am mai pus şi piedică uneori. Deci, de ce mi-ar fi ruşine...?

Domnule Moraru, eu vă spun un lucru pe care eu îl cred. Vom revitaliza noi, până la urmă, mândria de a fi români, patriotismul. Pentru că avem de ce să fim mândri: avem cultură frumoasă, avem tradiţii frumoase, avem istorie frumoasă, avem viitor frumos, da? Suntem în UE, nu ne mai poate opri nimeni.

Dacă noi ne-am redeştepta sentimentul de patriotism, eu vă asigur că naţiunea ar fi mult mai legată şi un lucru paradoxal... Uite, o să vă spun - şi vă rog să mă scuzaţi că vorbesc despre mine în acest moment - dacă nu m-aş fi gândit că menirea mea este să servesc ţara asta, dacă n-aş fi avut această valoare care se numeşte patriotism, probabil că aş fi fost tentat: ce să am atâta supărare şi cu mogulii şi cu oligarhii? Hai bă să ne înţelegem, că ce-mi pasă mie de ţara asta şi să-mi fie bine şi cu Iliescu, şi cu Vanghelie!

Deci, eu cred că retrezirea sentimentului de patriotism ne face mai verticali. A fost primul motiv pentru care eu n-am cedat la ceea ce se numea "sistemul ticăloşit", pentru că mi s-a părut că n-aş face ce trebuie pentru ţara mea. Mi-ar fi mie mai bine, dar la ce mi-ar folosi dacă mie mi-ar fi mai bine şi n-aş continua ce am promis?

Un drum greu, dar îl iei în piept şi te duci cu el că asta e obligaţia, dacă-ţi iubeşti ţara şi idealurile.            

Radu Moraru: Dar ceilalţi credeţi că nu-şi iubesc ţara?

Traian Băsescu: Domnule Moraru, eu cred că şi-o iubesc, dar declară altfel şi fac altfel. Sigur, nu pot să spun că, ştiu eu, unul căruia eu îi spun mogul sau oligarh nu-şi iubeşte ţara. Dar şi-o iubeşte condiţionat: ori face business ce vrea el, ori dacă nu, nu-l interesează, terfeleşte simbolurile ţării, îşi discreditează preşedintele...

Găseşti câte un nemernic de ăsta care e în stare să pună în circulaţie internaţională că şeful statului român este implicat cu frate-său în trafic de armament pentru terorişti. Cum poţi să faci...? Această ştire a făcut ocolul lumii. Cum poţi s-o faci, cum te lasă inima să fii atât de ticălos?            

 

"Ţara asta a încetat să mai fie a LOR. De-asta vedeţi şi furia asta..."

Radu Moraru: Poate joci în altă echipă, poate joci cu alte tricouri?

Traian Băsescu: Joacă la noi, la... N-aţi văzut cum spune în stenogramă: "noi" te protejăm...

Radu Moraru: Dacă mă lăsam protejat de ei nu eram astăzi aici, că ştim cu toţii cum au protejat pe mulţi...
Domnule preşedinte, vreau să vă explic un lucru foarte simplu pe care cred că îl înţeleg: domnule preşedinte, noi, de 20 de ani, atunci când ni s-a promis în decembrie că ni se dă ţara înapoi după 50 de ani, noi ţara asta încă nu ne-am luat-o înapoi. Este suferinţa pe care o văd la fiecare om. Ţara asta e tot a lor. Nu a ajuns să fie ţara noastră. Să o primim, să semnăm pe ea, să spunem: bă, de azi înainte, aşa cum respect regulile în toată Europa când mă duc, şi în ţara mea o să le respect. E ţara mea şi, de azi înainte, gata cu ei. Să se care, să rămân în ţara mea, sa fie a mea.

Traian Băsescu: Nu. Haideţi să rămânem în limitele legii şi ale democraţiei. Eu zic că, din decembrie 2004, după ce am devenit preşedinte, nu există nici un om de afaceri în ţara asta care poate spune că preşedintele României a făcut un aranjament cu el. Dacă există să o spună public şi eu suport oprobiul unei astfel de acţiuni.

Ţara asta a încetat să mai fie a celor care o manipulau odată cu preluarea mandatului de către mine. De-asta vedeţi şi furia asta, pentru că n-au mai putut continua privatizările. Aşteptau, era marea aşteptare la Vântu pentru Poşta Română, la Voiculescu pentru resursele de sare ale ţării, că nu numai Oltchim consumă, dar gândiţi-vă câţi bani se fac când vinzi sare pentru iarnă să arunci pe toate drumurile patriei, judeţene şi naţionale?

Ţara asta n-a mai fost a lor când domnul Patriciu a constatat că legea funcţionează şi pentru el şi procurorul şi-a permis să-l ia şi să-l bage în arest o noapte. Ţara asta n-a mai fost alor... uitaţi-vă la Remeş, că schiaună că nu ştiu ce i-a făcut preşedintele. El nu spune că a luat şpagă, ci că i-a făcut preşedintele ceva. Ţara asta nu a mai fost a lor pentru că nu s-a privatizat Romgaz...

Radu Moraru: Da, dar avem sentimentul că se pot întoarce. Adică nu suntem siguri, încă n-am luat ţara să semnez pentru ea, să ştiu că de azi înainte vor fi reguli pentru toţi, la fel.

Traian Băsescu: De data asta nu şi-o pot lua singuri înapoi. Numai românii le-o pot da înapoi pe 22.            

Radu Moraru: Credeţi că e atât de vital votul, să zicem, e mult mai important acum decât a fost în 2004?

Traian Băsescu: Este important pentru că s-a dovedit ceva: că pot să nu aibă mâna pe instituţiile statului. Pot să încerce să le şantajeze ca pe draga ANI, Macovei, da? Pot să încerce... Problema este dacă le reuşeşte. Cum a încercat şi cu mine Roşca Stănescu: ori te distrug, ori închizi dosarul lui Patriciu. Ca şi cum eu eram şi judecător, şi procuror. El nu înţelesese că venise un preşedinte al României, nu un lacheu al oligarhiei, la Cotroceni. Asta nu înţelesese şi asta n-au înţeles mulţi, vreo doi ani.

Când s-au prins au spus: hai să scăpăm de el. Suspendare în parlament, că noi, toate partidele, trebuie să eliminăm pe unul care nu înţelege că noi suntem jupânii şi nu poporul român. Eu m-am dedicat românilor timp de cinci ani. Şi aşa voi rămâne în mandatul următor.

Radu Moraru: Credeţi că românii v-au înţeles şi în momentele uşoare şi în cele grele?

Traian Băsescu: Nu, pentru că nici n-am putut să explic. Nici nu-i de explicat tot timpul. Poate doar acum, că sunt la sfârşit de mandat, trebuie să dau nişte explicaţii publice de ce a fost atâta confruntare în acest mandat. Dar românii pot rezolva confruntarea. 

 

"Pe timpul mandatului meu n-aţi auzit de nici o fraudă la privatizare"

Radu Moraru: Referendumul se ţine sigur, sau îl suspendă cineva?

Traian Băsescu: Nu, n-au cum să-l suspende. Ar fi un abuz fără margini ca cineva să suspende decretul preşedintelui. E drept constituţional. Dar, aşa cum v-am spus, România poate să rămână în mâna românilor pe 22 sau românii, prin vot, pot să le-o da înapoi, să fie aşa cum a fost în timpul lui Iliescu. La mine n-aţi auzit de nici o fraudă la privatizare. Singurul dubiu, şi se pare că e rezolvat, e chestiunea cu Sterling-ul, cu Marea Neagră. Dar în rest să mai auziţi de privatizări de gen Alro, Petrom, n-aţi mai auzit. Asta-i doare.

Dacă vor fi privatizări, trebuie să fie transparente şi pe bani şi nu apucate de şmecheri.            

Radu Moraru: Dar aveţi un aranjament cu un om de afaceri, îmi aduc aminte. În 2005, l-aţi sunat pe un om de afaceri, fratele dumneavoastră şi i-aţi spus: bă, plăteşte-ţi datoriile... Da? Mi-aduc bine aminte, nu? Avea datorii la stat. Vă spun ceva: sunt oameni de bună-credinţă în ţara asta care o duc greu că au datorii. Au mai rămas în urmă. Vine întreţinerea, vine... Vă rog ceva în numele tuturor, a 22 de milioane: domnule, să nu scumpim iarăşi curentul, vreun gaz, să ne trezim iar, că am văzut o vorbă cu curentul electric. Adică, ne puneţi o pilă. Poate mai lăsăm curentul electric să se mai relaxeze.

Traian Băsescu: Eu nu ştiu să se pună problema creşterii preţurilor, cel puţin anul ăsta şi până la primăvara anului viitor. Deci, nu trebuie să înţeleagă cineva că în primăvara anului viitor vor fi creşteri de preţuri. Dar n-am auzit. Şi dacă ar fi fost ceva în intervalul ăsta, aş fi ştiut că se preconizează o mărire de preţuri.            

Radu Moraru: Şi fiindcă suntem la final, domnule preşedinte, vă invit să facem poza în faţa telespectatorilor, poza de grup, ca să zic aşa, de final, cu o întrebare. Eu vă spun ca lucrător în presa asta şi mai frumoasă, şi mai urâtă de aproape 18 ani că este cel mai mare câştig pe care l-a adus preşedintele Traian Băsescu în presă este "gălăgia". Înainte era o linişte în presă, cam ca aia cu stenogramele. Nu mişca nici musca. Gălăgia mie îmi place. Presă nu se face decât în gălăgie. Vă mulţumesc pentru asta, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Să ştiţi că unul din lucrurile esenţiale care trebuiesc făcute este să fie lăsată libertate presei, chiar dacă nu-ţi convine că te înjură în fiecare seară. Libertatea presei va face ca, până la urmă, presa să se autoregleze. Eu sunt convins că asta e singura soluţie: autoreglarea presei. Presa a avut acum o lecţie pe care a văzut-o pe viu. Persoanele importante din presă nu pot să spună că nu ştiu de şantajul pe care îl practică destui ziarişti. Nu mulţi, dar am spus "destui". Ei ştiu.

Ce au văzut acum cu Sorin Roşca Stănescu trebuie să îi facă să se cureţe în interior, dar numai ei o pot face singuri. Eu vă mulţumesc mult pentru o seară minunată.            

Radu Moraru: Vă mulţumim, mult succes! A fost Traian Băsescu, nu pe Calea Victoriei deocamdată, ci aici, în locul în care a venit să vă convingă că nu trebuie suspendat. Să fiţi iubiţi!

Traian Băsescu: La revedere. Vă mulţumesc mult. O seară bună. Şi, chiar dacă nu vreţi să votaţi pentru preşedinte, votaţi pentru referendum pe 22. Neapărat. Că aici suntem doi care nu ne-am înţeles: preşedintele şi majoritatea parlamentară, cum să arate Parlamentul. Singurul care poate decide în locul celor doi e poporul român, prin referendum. Nu rataţi ocazia, vă rog mult!

Radu Moraru: Domnule preşedinte, e emisiunea mea, vă rog frumos, da? Da? Să fiţi iubiţi!

Traian Băsescu: Stai, dar nu s-a închis? Se mai transmite?

Radu Moraru: S-a închis? Staţi un pic... S-a închis emisiunea sau...? S-a închis? Dar ce, a venit Iliescu? Nu, nu s-a închis. Suntem în direct. Să fiţi iubiţi!

Traian Băsescu: La revedere!