Dezbatere "Scade pensia?!" la Ateneul Tatarasi

8 Martie 2010

Parlamentul României
Camera Deputaţilor
GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI DEMOCRAT-LIBERAL

INTERPELARE

Către: Domnul Vasile BLAGA, Ministrul Administraţiei şi Internelor

De la: Lect.univ.dr. Marius SPÎNU, Deputat,  Circumscripţia electorală nr. 24, Iaşi, Colegiul uninominal nr. 10

Obiectul interpelării: Fraudarea alegerilor

Stimate Domnule Ministru,

            Alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie, respectiv 6 decembrie 2009 au readus în prim-planul agendei publice un subiect care, câtă vreme nu se iau măsuri radicale, va rămâne deschis în continuare.

Am fost martorii unor situaţii în care, în multe localităţi din ţară, cu precădere rurale, prezenţa la vot a depăşit cu mult numărul de alegători înscrişi pe listele electorale. Numai că aceste localităţi nu sunt nici puncte nodale rutiere, nici feroviare, nici nu sunt tranzitate de căi rutiere importante şi nici nu reprezintă atracţii turistice. Exemple nenumărate de acest gen au demonstrat încă o dată că asupra alegerilor din România planează grave suspiciuni de fraudă electorală. Suspiciunea şi circumspecţia generate de această stare de fapt poate pune sub semnul îndoielii legitimitatea alegerilor.

Dacă vrem să devenim o ţară cu adevărat europeană, trebuie să eliminăm orice suspiciune legată de respectarea procedurilor electorale. Atât în interiorul ţării, cât şi în exteriorul ei, trebuie să risipim spectrul alegerilor fraudate.

Am aflat cu toţii, după 5 luni de la alegerile europarlamentare, că s-au descoperit 14.000 de cazuri de vot multiplu. Mult prea mult timp pentru identificarea cazurilor de fraudă!

Pentru a risipi "epopeea camioanelor cu dovezi de fraudă care au curs valuri-valuri către sediul PSD", aşa cum declarau ferm lideri marcanţi ai PSD şi pentru a descărca agenda mass media de acest subiect a cărui rezolvare stă exclusiv în competenţa autorităţilor statului se impune, cât de repede posibil, îmbunătăţirea procesului electoral.

De aceea, Domnule Ministru, vă rog să îmi comunicaţi numărul cazurilor de fraudă electorală descoperite la alegerile prezidenţiale, precum şi planul de măsuri al M.A.I. pentru combaterea acestor infracţiuni.

Doresc să primesc răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat PD-L,
Lect. univ. dr. Marius Spînu

Interviu acordat Cristinei Donisă, studentă la Secţia de Ştiinte Politice a Facultăţii de Filosofie, Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi, de deputatul PDL de Iasi lect. univ. dr. Teodor Marius Spînu.

Cristina Donisă: Aţi mai fost membru şi a altui partid?

 Marius Spînu: Am fost membru UFD în 1999, partid care a fuzionat cu PNL în 2001. Am fost exclus din PNL în 2006, am participat apoi la realizarea Platformei Liberale în PLD. Sunt membru fondator al Partidului Liberal Democrat în Iaşi, partid care a  fuzionat în 2007 cu PD, luând astfel naştere PDL.

C.D.: Ce va determinat să intraţi în politică?

M.S.: Un discurs al lui Varujan Vosganian care spunea că ''intelectualii trebuie să se implice în politică pentru a schimba ceea ce nu le place şi nu să sta departe şi să critice.

C.D.: Cât de probabilă credeţi că este o schimbare a universului politic românesc prin promovarea în primele eşaloane ale partidelor a tinerilor?

M.S.: Există în fiecare din partidele politice importante un segment format din tineri foarte valorosi, dar ei sunt în general necunoscuţi. Promovarea acestor tineri ţine strict de politica internă a fiecărui partid în parte.

C.D.: Care credeţi că este cauza primară a imaginii proaste pe care o au politicieni şi instituţile statului în ochii populatiei? Aveţi vreun plan stabilit cu colegii deputaţi pentru îmbunătăţirea percepţiei, în rândul populaţiei, a activităţii Cameriei Deputatilor?

M.S.: Dacă iau in considerare sensul direct al termenului "primar", marturisesc că îmi este greu să discern care anume e motivul primordial, originar, al percepţiei la care va referiti. De asemenea, nu cred ca putem vorbi de o cauză, de un motiv unic, ci mai degrabă de un cumul de motive, care a apărut într-un anume context social şi istoric.

Dar haideţi să le luăm pe rând, pentru că întrebarea dumneavoastră are două componente disticte: neîncrederea în politicieni şi neîncrederea în instituţiile statului.

Într-adevăr, majoritatea oamenilor obişnuiţi are o percepţie mai degrabă negativă faţă de politicieni. Cauza mă tem însă că-i greu de aflat. E o dilemă de tipul "ce a fost mai întâi: oul sau găina?". Altfel spus, este percepţia negativă a populaţiei rezultatul felului în care se comportă politicienii sau, dimpotrivă, politicienii se comportă astfel din poziţia omului care nu are nimic de pierdut, dar nici de câştigat, imaginea lor fiind clasată, orice ar face ei, la capitolul "Aşa nu!"?

Hai să vedem de unde am pornit. Cei mai multi dintre noi s-au născut şi şi-au trăit viaţa in comunism. Iar comunismul a fost un sistem în care oamenii de stat şi cei care activau politic în general erau privilegiaţii societăţii. E naturală şi uşor de înteles, din această perspectivă, aversiunea populaţiei când vine vorba de clasa conducătoare, de clasa politică de astăzi, mai precis.

Şi mai e ceva care a contribuit la această stare de fapt: dezamagirea oamenilor care au crezut, în anii '90, în bunele intenţii şi sinceritatea noilor politicieni, iar cel mai bun exemplu în acest sens este Ion Iliescu. Ce încredere să mai ai în politicieni când omul providenţial, care câştigă alegerile cu 80%, este acelaşi om care cheama minerii in Bucureşti şi care se opune, din toate puterile, democratizării reale a societăţii şi intrării in drepturi a economiei de piaţă? Ion Iliescu este emblematic pentru eşecul ideii de politician onest în România post-decembristă.

Exista, spuneam, şi o explicaţie în sens invers. Înainte de votul uninominal discutam cu colegi de-ai mei care-mi mărturiseau că se simt legaţi de mâini şi de picioare şi resemnaţi. N-o să dau nume pentru ca unii sunt încă activi în politică, dar mesajul lor era următorul: "Sistemul e gândit de aşa natură încât să te orienteze pe tine, ca parlamentar, mai mult spre partidul care te-a pus pe listă pe un loc eligibil, decât spre oamenii care te-au ales. Iar oamenii oricum te condamnă, chiar din momentul în care te-au ales! La ce bun sa te chinui să schimbi această percepţie când ştii sigur că nu poţi, ba mai mult rişti să ai mult de pierdut?". Paradoxal nu? Dar adevărat. Amintiţi-vă doar de eternul slogan "Toţi fură". E un reflex invatat in comunism: generalizarea în absurd, dispreţul pentru individualitate, refuzul de a percepe întregul ca sumă a componentelor sale.

Să nu uităm însă un lucru esenţial: politicianul român nu vine de pe Marte, el e întotdeauna un produs al societăţii româneşti. În mult mai rare cazuri, din păcate, el este şi un produs al şcoli româneşti, iar uneori, rarissim, e un produs al unei tradiţii de familie. Discuţia e lungă însă, si merită o carte scrisă cu maximă seriozitate.

C.D.: Să revenim la întrebare: neîncrederea în instituţiile statului.

M.S.: E simplu: statul a înşelat de prea multe ori încrederea cetăţenilor săi. Bancorex, Caritas, FNI, Gelsor, fondurile de investiţii, MEBO sunt doar câteva exemple. Adăugaţi aici problemele grave ale anilor '90 legate de siguranţa cetăţeanului. Amintiţi-vă inflaţia galopantă a anilor '90 când nu trecea un an fără să inventăm o bancnotă nouă, mereu de o valoare mai mare, şi mai mare, şi mai mare... Oamenii nu uita astfel de lucruri.

C.D.: Cum vi se pare noua generaţie de parlamentari?

M.S.: Diferită, cred. Sunt la primul mandat, deci nu am un termen de comparaţie, un reper anterior din perspectiva căruia să judec prestaţia colegilor mei.

Vă mărturisesc că mi se întâmplă uneori să stau în scaunul din Camera Deputaţilor şi să-mi pun singur această întrebare. Ce a adus nou, de fapt, votul uninominal?

Două lucruri, cred, sunt certe: în primul rând nu mai vezi în Parlamentul României, la tot pasul, nesimţirea de a dormi în scaun, în sensul direct al cuvântului. În al doilea rând nu mai vezi zecile de scaune goale, prezenţa este mult mai bună acum pentru că votul uninominal responsabilizează mai bine.

C.D.: Cine credeţi că este cel mai potrivit pentru funcţia de premier? Un răspuns obiectiv va rog.

M.S.: Preşedintele Emil Boc. Din trei motive clare: 1. E preşedintele partidului cu cele mai multe mandate în Parlament; 2. Are dreptul şi datoria de a continua măsurile deja începute, eu cred în viziunea acestui om şi mi se pare absolut nedrept să judeci prestaţia lui în condiţiile în care nu-l laşi nici o secundă în pace să-şi facă treaba; 3. Pe timp de criză n-ai vreme de pierdut cu "aclimatizarea" de noi premieri şi miniştri. Orice ministru nou, cu atât mai mult un premier nou, are nevoie de o perioadă de adaptare şi de învăţare a specificului activităţii sale în Guvern. Nu ne putem permite un astfel de lux în astfel de vremuri.

C.D.: Ce părere aveţi despre căderea guvernului? Ce credeţi că a determinat să se ajungă aici?

M.S.: Orice om care are în casă măcar şi un pârlit de tranzistor înţelege că guvernul a căzut prin votul şi dorinţa a două partide politice: PSD şi PNL. În cazul PSD-ului, lucrurile sunt strigătoare la cer! Câtă neruşinare îţi trebuie să dai jos prin moţiune de cenzura un guvern pe care-l califici drept incompetent şi rău intenţionat când chiar tu, PSD, ai făcut parte din acest guvern până cu câteva zile în urmă! A fost siderant jocul politic al PSD-ului şi mă îngrijorează să văd că el continuă.

C.D.: Ce părere aveţi despre reducerea numărului de parlamentari şi formatul unicameral al Parlamentului?

M.S.: Dumneavoastră ce părere aţi avea despre un autoturism cu două volane şi doi şoferi? Structura bicamerală a Parlamentului pe organizarea actuală a statului român nu se justifică. Dacă avem în vedere o nouă organizare administrativ teritorială a României, discuţia devine nu doar interesantă, ci absolut necesară.

C.D.: Se acuză din ce în ce mai des scăderea ponderii atât a culturii, cât şi a religiei în viaţa generaţiei tinere. La mai mult de un deceniu de la apariţia religiei ca materie de studiu obligatorie în şcoli, ce efecte poate avea asupra tinerei generaţii menţinerea acestei obligativităţi?

M.S.: Din câte ştiu eu, şcoala se ocupă de educaţie şi nu de prozelitism. În acelaşi timp vă invit să nu confundăm religia cu istoria religiilor, sunt doua lucruri fundamental diferite. Dar, ca să vă răspund strict la întrebare, efectele pot fi grave iar studiul religiei trebuie sa fie optional, pentru fiecare elev în parte.

C.D.: Ce credeti că ar trebui făcut în România pentru ca ţara noastră să depaşească criza economică?

M.S.: Dacă aş şti răspunsul la această întrebare aţi vorbi acum, foarte probabil, cu un laureat al premiului Nobel pentru economie. Ştiu însă că este absolut necesar să reducem cheltuielile legate de administrarea banului public, până la un nivel care să ne facă măcar comparabili dacă nu compatibili cu standardele ţărilor din Uniunea Europeană. Şi mai ştiu că fiecare dintre noi trebuie să muncească mai mult şi mai eficient. Nu doar pentru a ieşi din criză, ci pentru a ne fi mai bine indiferent de circumstanţele economice pe care le parcurge ţara noastră.

C.D.: în viziunea dumneavoastră credeţi că România, în momentul de faţă, se află pe un trend ascendent din punct de vedere economic sau nu?

M.S.: Eu nu pot să am astfel de viziuni, nu am pregătirea necesară. Pot însă să mă uit la cifre, iar cifrele mă fac să ma simt optimist. De asemenea, mai pot să ascult vocile autorizate din lumea economică, cum este agenţia Moody's, de exemplu. Potrivit unui comunicat emis de agenţie în această lună (ianuarie 2010 - n.r.) "datele macroeconomice sugereaza că recesiunea în România este aproape de sfârşit" - am citat din memorie. Tot Moody's estimează că economia noastră îşi va relua creşterea în trimestrul al doilea din 2010.

C.D.: Ne aflăm într-un moment critic din punct de vedere politic şi economic, suntem un stat membru al Uniuni Europene şi totuşi nu reuşim să menţinem un ritm ridicat de absorbţie a fondurilor europene. Care credeţi că sunt cauzele?

M.S.: Problema absorbţiei fondurilor comunitare este alcătuită, de fapt, dintr-o multitudine de probleme specifice fiecărui domeniu de activitate în parte. În transporturi, de exemplu, avem, acces la sume importante pentru construcţia de şosele şi autostrăzi, dar nu dispunem de resursa financiară internă, obligatorie potrivit normelor UE, care să ne permită să cumpărăm terenul pe care vor fi amplasate aceste drumuri. În alte domenii sunt necesari bani pentru cofinanţarea diverselor proiecte şi nici în acest caz nu sunt bani. Nu neg că există şi suficiente cazuri în care pur si simplu nu exista personal calificat în elaborarea de proiecte viabile pentru banii europeni. Din păcate, dacă de bani te poţi împrumuta, specialiştii trebuie să ţi-i formezi din vreme.

C.D.: Ce părere aveţi despre legalizarea prostituţiei şi a drogurilor la noi în ţară?

M.S.: Sunt două probleme extrem de sensibile şi complexe şi sincer vă spun că am reţineri în aprofunda aceste subiecte în cadrul strâmt pe care-l oferă un simplu interviu.

Prostituţia contravine nu doar dogmelor creştine, dar şi drepturilor omului, după părerea mea. Nu trebuie să acceptăm ca un om să ajungă într-un asemenea grad de sărăcie şi degradare încât vinderea propriului trup să-i fie singura şansă de a supravieţui. Prostituţia îşi are rădăcinile în familiile destrămate, cu copii abuzaţi psihic şi fizic uneori. Prostituţia nu e o meserie şi nici o întâmplare, e o tragedie. Nu legalizezi tragedia, ci încerci să o remediezi şi să o previi, acolo unde e posibil. Dacă însă alegerea e conştientă şi lipsită de presiunea nevoii de a supravieţui, putem discuta despre beneficiile pe care le-ar avea, pentru societatea, trecerea prostituţiei în nomenclatorul de meserii. Mă gândesc la argumente care ţin de sănătatea publică în primul rând.

Cât despre legalizarea drogurilor, haideţi mai întâi să vedem despre ce droguri vorbim? Heroina? Cocaină? LSD sau alte substanţe halucinogene sintetice? Niciodată! Nu poate fi vorba de legalizare pentru astfel de substanţe.

Dacă vorbim de droguri uşoare însă, avem privilegiul de sări peste etapa speculativă, etapa lui "Oare cum ar fi daca...". Asta pentru că avem un exemplu concret, al zilelor noastre: Olanda. Hai sa vedem ce se întamplă acolo, hai să vedem statisticile lor, să vedem dacă s-a schimbat în bine sau în rau societatea. Apoi trebuie să privim atent, adânc şi cu maxim discernamânt în societatea noastră, românească, pentru că România nu-i Olanda. Decizia, oricare ar fi ea, nu trebuie să fie una politică. Această decizie trebuie luată exclusiv de către specialişti: sociologi, psihologi, medici, experţi ai fenomenului infracţional, pedagogi, asistenţi sociali şi aşa mai departe.

Opinia mea personală este însă că aici şi acum, în Romania zilelor noastre, drogurile nu au ce căuta, fie ele uşoare sau de risc maxim.

O ştire dintr-o sursă a carei credibilitate e greu de pus la îndoială confirmă previziunile guvernului: în 2010 ieşim din criză şi reluăm creşterea economică!

Moody's a imbunatatit estimarile privind cresterea economica a Romaniei in 2010, la 2,3% (HotNews.ro)

Moody's estimeaza ca economia Romaniei va creste in acest an cu 2,3%, agentia de evaluare financiara imbunatatindu-si astfel prognoza din octombrie 2009, cand estima un avans cu 1,2% al Produsului Intern Brut (PIB), potrivit NewsIn. Totodata, agentia se asteapta pentru acest an la un deficit bugetar de 6,3% din PIB, usor sub estimarea anterioara, de 6,4% din PIB.

"Datele macroeconomice sugereaza ca recesiunea este aproape de sfarsit, iar Moody's crede ca economia isi va relua cresterea in trimestrul al doilea din 2010. Exporturile s-au stabilizat, iar accesul la lichiditate de pe piata locala s-a imbunatatit in ultimele luni, ceea ce ar trebui sa sustina relansarea economica pe parcursul acestui an", se arata in ultimul
raport al agentiei de evaluare financiara.

Cu toate acestea, analistii Moody's se asteapta ca avansul economiei romaneasca sa fie mai "lent pentru cativa ani", din cauza unei cresteri mai temperate in majoritatea economiilor europene si pe fondul unei cresteri slabe a creditului.

In privinta deficitului de cont curent, agentia de de evaluare financiara prognozeaza pentru Romania o ajustare de pana la 3,5% din PIB la finalul acestui an. De asemenea, Moody's a clasificat puterea financiara guvernamentala ca "medie", ca urmare a mixului dintre povara mica a datoriei publice si a unui cadru fiscal fragil. Conform estimarilor agentiei de evaluare financiara, datoria publica va ajunge la finalul lui 2010 la 27,4% din
PIB.

"Cu toate ca venitul mediu ramane cu mult sub media zonei euro, acesta a crescut semnificativ in ultimii zece ani, iar integrarea din ce in ce mai puternica pe partea institutionala, financiara si a comertului in Europa ar trebui sa sprijine convergenta reala pe termen lung", se mai arata in raport. Pe de alta parte, agentia de rating estimeaza pentru finalul acestui an o inflatie de 3,5%.

Publicam integral comunicatul de presa al Ministerului Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale care ar fi putut lămuri, la momentul emiterii lui (7 ianuarie 2010) multe din problemele dezbatute la infinit pe posturile noastre de televiziune. De asemenea, documentul este edificator pentru felul in care unii jurnalisti din Romania inteleg sa-si faca meseria.

COMUNICAT DE PRESA

cu privire la situaţia cazurilor prezentate în data de 5 ianuarie 2010 în cadrul emisiunii Realitatea zilei difuzată de postul Realitatea TV

      Pensia socială minimă garantată se acordă pensionarilor sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată cumulat cu orice alte indemnizaţii stabilite prin legi speciale la care este îndreptăţit beneficiarul, se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate, respectiv 350 lei. La acordarea pensiei sociale minime garantate se au in vedere, pe lângă veniturile obţinute din pensii şi veniturile pe care pensionarul le primeşte în calitate de:

• beneficiar al unor legi speciale cu caracter reparatoriu (revoluţionar, veteran de război, urmaş de veterani de război, deţinut politic şi urmaşii acestora, deportat, strămutat etc.);
• beneficiar de ajutor pentru soţul supravieţuitor;
• beneficiar al unor pensii stabilite în sisteme neintegrate sistemului public de pensii (avocaţi, militari).

Referitor la cazurile prezentate în cadrul emisiunii Realitatea zilei difuzată de postul Realitatea TV, în urma verificărilor efectuate la Casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află persoanele identificate, suntem în măsura să afirmăm că în niciunul dintre aceste cazuri nu s-au constatat încălcări ale prevederilor legale în vigoare, astfel:

1.      Doamna Aurora COVACI este beneficiara unei pensii din sistemul public de pensii în cuantum de 282 lei şi a unui ajutor pentru soţul supravieţuitor în cuantum de 113 lei, astfel încât totalul veniturilor încasate este de 395 lei, sumă ce depăşeşte nivelul pensiei sociale minime garantate;

2.      Doamna Floarea POPA este beneficiara unei pensii de urmaş din sistemul public de pensii în cuantum de 316 lei şi a unei indemnizaţii de văduvă de veteran de război în cuantum de 92 lei, astfel încât totalul veniturilor încasate este de 408 lei, sumă ce depăşeşte nivelul pensiei sociale minime garantate;

3.      Doamna Stanca OLTEANU este beneficiara unei pensii de urmaş din sistemul public de pensii în cuantum de 340 lei şi a unei pensii de agricultor în cuantum de 252 lei, astfel încât totalul veniturilor încasate este de 592 lei, sumă ce depăşeşte nivelul pensiei sociale minime garantate;

4.      Doamna Maria TOMESCU prezintă o situaţie mai deosebită în sensul că, în anul 2000 a fost înscrisă la pensie de urmaş. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că documentele care au stat la baza stabilirii acestei pensii erau false, fapt ce a condus la anularea pensiei şi la stabilirea unui debit în sumă totală de 1734 lei, aferent perioadei în care a încasat pensia necuvenită (01.01.2000-31.05.2003). Doamna Tomescu a formulat acţiune în instanţa de judecată împotriva Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, care s-a soluţionat de către Curtea de Apel Craiova, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă - în favoarea Casei Judeţene de Pensii. În prezent doamna Tomescu beneficiază de o indemnizaţie de urmaş (soţie supravieţuitoare a unei persoane care a satisfăcut un stagiu militar de 2 luni şi 16 zile în detaşamente de muncă), stabilită în baza Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961. Având în vedere că doamna Tomescu nu are calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, aceasta nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei sociale minime garantate în cuantum de 350 lei.

Este esenţial să precizăm că indemnizaţiile necontributive plătite în baza unor legi speciale (revoluţionari, veterani de război, urmaşi de veterani de război, deţinuţi politici şi urmaşii acestora, deportaţi, strămutaţi), deşi nu au natura juridică a unei pensii sunt menţionate pe taloanele de pensii şi, prin urmare, nu trebuie confundate cu pensiile din sistemul public de pensii.

În concluzie, în urma verificărilor s-a constatat că nici o persoană dintre cele exemplificate în cadrul emisiunii nu este îndreptăţită la acordarea pensiei sociale minimă garantată, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale.            

De asemenea, este preferabil ca în situaţia existenţei unor astfel de sesizări, acestea să fie verificate înaintea difuzării pentru a se evita dezinformarea opiniei publice.

Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale
7 Ianuarie 2010

Traian Basescu ramane presedintele tuturor romanilor!

Rezultate oficiale finale:

Traian Băsescu: 50,33%
Mircea Geoană: 49,66%

Colegiul 10 (cartierele Tătăraşi şi Metalurgiei) a votat cu Traian Băsescu!

Vă mulţumesc atât pentru votul dumneavoastră, indiferent către cine a plecat el, dar şi pentru prezenţa în număr mare la urne.

La aceste alegeri, mai mult ca niciodată, s-a dovedit cât de important este fiecare vot, cum poate fiecare cetăţean să încline balanţa de partea unuia sau altuia dintre candidaţi.

Vă mulţumesc încă o dată şi va adresez din nou, tuturor, invitaţia de a ne vedea la Cabinetul Parlamentar din Han Tătar 4, în spatele magazinului "Flux".

Am preluat integral ultimul articol de pe blogul colegului si prietenului meu Cătalin Toma. Mi-e greu să mai adaug ceva, cu atât mai mult cu cât chiar luna asta se împlinesc 20 de ani de la decembrie '89. Doar atât: oricine ai fi, nu ai voie să pângăreşti un loc sfânt nu doar pentru timişoreni, ci pentru noi toţi. De acolo, din Piaţa Operei a pornit Schimbarea, acolo e izvorul libertăţii de care ne bucurăm astăzi.

Cum, Doamne, să spui într-un asemenea loc că eroii de la Timişoara au murit pentru ca au fost proşti?!!

O murit c-o fost proşti!

Acesta este raspunsul unei simpatizante PSD la observatia unui timisorean ("In piata asta au murit oameni doamna!").

Cat e nesimtire, cat e inconstienta, cat e prostie sau cat e tupeu in decizia de a organiza un miting in Piata Operei din Timisoara de catre urmasul lui Iliescu (pentru cei care nu stiu, groparul Proclamatiei de la Timisoara), un individ care se lauda ca a fost in Piata Universitatii (dar a uitat complet de mineri) si "succesorul" Seniorului?

Ascultati fragmentul dintre secundele 30 si 38 ale clipului video, ascultati cu atentie, este dureros.

Catalin Toma, 1 decembrie 2009

la articolul "El cu el, voi cu... Dracu' sa va ia!" apărut astăzi, 20 noiembrie 2009 în ziarul "Bună Ziua Iaşi"

           Se impun câteva precizări referitoare la articolul "El cu el, voi cu... Dracu' sa va ia!" apărut vineri, 20 noiembrie 2009 în ziarul "Bună Ziua Iaşi":

          1. Cererea înaintată de deputatul Marius Spînu, către Primăria Iaşi privind alocarea unui spaţiu, conform legii, în vederea desfăşurării activităţilor specifice unui cabinet parlamentar nu se referă la un spaţiu anume. Copiile documentelor care au constituit corespondenţa cu Primăria pe acest subiect sunt ataşate prezentului drept la replică.

          Singura precizare făcută privind locaţia spaţiului a fost ca acesta să se afle în graniţele Colegiului 10 - Camera Deputaţilor (cartierele Tătăraşi şi Metalurgiei), o solicitare pe care o considerăm absolut firească având în vedere specificul activităţii unui cabinet parlamentar. Din decembrie 2008 până în septembrie 2009 cabinetul parlamentar al deputatului PDL Marius Spînu a funcţionat într-un spaţiu închiriat, situat pe Bd. Independenţei, o locaţie îndepărtată şi mai greu accesibilă pentru sutele de oameni care vin în audienţă în fiecare lună.

Primăria Iaşi a fost cea care a identificat spaţiul din Han Tătar nr. 4, tot Primăria Iaşi este cea care s-a ocupat de formele legale pentru eliberarea lui şi prin urmare Primăria Iaşi şi numai ea poate răspunde de modul în care au fost luate aceste măsuri.

          2. L-am cunoscut într-adevăr pe dl. Ion Coflea şi i-am oferit ajutorul. Îi stau în continuare la dispoziţie, îl aştept în audienţe şi vreau să-l ajut aşa cum încerc să-i ajut pe toţi ieşenii care îmi trec pragul cu problemele lor. O spun cu toată fermitatea: dacă domnul Coflea este un caz social atunci acest om trebuie ajutat.

Dar eu, Marius Spînu, nu pot fi răspunzător decât pentru faptele mele, nu pentru ale altora, cu atât mai puţin pentru faptele Primăriei ieşene. Repet: Primăria Iaşi a identificat spaţiul şi tot Primăria Iaşi a luat măsurile pentru eliberarea lui.

          3. În spaţiul din Han Tătar nr. 4 funcţionează două cabinete parlamentare: al deputatului Colegiului 10, Marius Spînu şi al domnului Dumitru Oprea, senator al colegiului 5. Chiria plătită lunar pentru acest spaţiu este de 1.880 lei şi nicidecum de 100 de lei, aşa cum se afirmă în articol.

          Considerăm că de la datele reale ale problemei pe care care le-am prezentat mai sus şi pe care le susţin prin documente şi până la telenovela relatată de "Bună Ziua Iaşi", în care "căpcăunul" Marius Spînu aruncă în stradă şi în mizeria un om care şi aşa îşi ducea cu greu traiul de zi cu zi este o imensă şi nedreaptă distanţă. Mai precis, este exact distanţa de la un adevăr simplu până la o minciună spusă cu interes.

          Din păcate, publicaţii ca "Bună Ziua Iaşi" sunt preţul pe care trebuie să îl plătim pentru a avea o presă liberă în ţara noastră. Minciunile evidente, jumătăţile de adevăr şi interpretarea tendenţioasă a faptelor relatate în articolul amintit nu fac decât să arate modul partinic şi iresponsabil în care o parte a presei locale ieşene înţelege să informeze publicul.

Lect. univ. dr. Teodor Marius SPÎNU
Deputat PDL, colegiul 10 (Tătăraşi - Metalurgiei)